Lucrurile pe care oamenii le spun despre „copiii din ziua de azi” și adevărul pe care mulți nu vor să-l vadă. Realitatea din spatele criticilor nefondate / FOTO: freepik.com @syda_productions

Întotdeauna a existat o tensiune între generațiile mai în vârstă și cele mai tinere. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, devenim mai ancorați în convingerile noastre, iar perspectiva asupra lumii se rigidizează.

Adesea, uităm cât de dificile pot fi provocările cu care se confruntă generațiile care vin din urmă.

Este mai simplu să dăm vina pe tineri decât să analizăm cauzele profunde ale problemelor. Multe dintre criticile aduse „copiilor din ziua de azi” nu sunt, de fapt, despre ei, ci despre realitățile economice, susțin experții Your Tango. În loc să îi judecăm, le-am putea oferi mai multă înțelegere, recunoscând că fiecare generație se confruntă cu provocări diferite.

Compararea dificultăților prin care a trecut o generație cu cele ale alteia este inutilă și nu face decât să împiedice schimbarea.

Iată câteva afirmații frecvente despre „copiii din zilele noastre” care, de fapt, reflectă mai degrabă realitățile economice decât alegerile lor personale.

CITEȘTE ȘI 5 afirmații pe care le-am auzit de la părinții noștri și pe care trebuie să le evităm cu propriii copii. Psihologii explică efectele dezastruoase asupra dezvoltării lor!

„Depind prea mult de părinți”

SURSA FOTO: freepik.com @Guzov Ruslan

Realitatea financiară cu care se confruntă tinerii de astăzi este foarte diferită de cea a generațiilor anterioare.

Dintre toate criticile aduse „copiilor din ziua de azi” care sunt, de fapt, despre economie, această afirmație ignoră cât de dificil a devenit să fii complet independent financiar.

Potrivit Centrului de Cercetare Pew, peste jumătate dintre tinerii adulți sub 25 de ani locuiesc cu părinții. Însă acest fenomen nu este un semn de lipsă de responsabilitate, ci o consecință directă a contextului economic.

Deși tinerii câștigă mai mult decât generațiile anterioare, ei se confruntă și cu mai multe datorii și costuri ridicate de trai. Chiriile, alimentele și alte cheltuieli zilnice au crescut semnificativ, depășind adesea ritmul de creștere al salariilor.

Chiar dacă mulți tineri locuiesc cu părinții mai mult timp decât în trecut, mulți dintre ei contribuie la cheltuielile casei, ajutând la plata utilităților și a ratelor ipotecare. A avea sprijin financiar nu îi face mai puțin adulți.

„Nu cumpără case”

Achiziționarea unei locuințe a fost tradițional considerată un pas important către maturitate. Cu toate acestea, tinerii din generația Z și milenialii se confruntă cu obstacole economice majore care îi împiedică să devină proprietari.

Asociația Națională a Agenților Imobiliari a raportat că ratele ridicate ale dobânzilor, împreună cu oferta limitată de locuințe, fac achiziția unei case mult mai dificilă decât în trecut.

În 1981, vârsta medie a unui cumpărător aflat la prima achiziție era între 28 și 33 de ani. Astăzi, aceasta a crescut la 36 de ani.

Când generațiile anterioare (boomerii și Gen X) aveau 35 de ani, rata medie de proprietate a locuințelor era de aproape 40%. În cazul milenialilor, acest procent este încă departe de a fi atins.

Așadar, tinerii nu evită să cumpere case din lipsă de interes sau responsabilitate, ci pentru că prețurile imobiliare au devenit inaccesibile pentru mulți dintre ei.

„Nu știu valoarea muncii grele”

Afirmația că tinerii nu mai apreciază munca grea este, în realitate, o interpretare eronată a viziunii lor asupra echilibrului dintre viața profesională și cea personală.

Nu sunt mai puțin motivați decât generațiile anterioare, ci își doresc un mod de lucru sustenabil, care să nu ducă la epuizare.

Au crescut urmărind părinții și bunicii muncind peste măsură, sacrificându-și timpul personal și, în multe cazuri, ajungând la burnout.

Prin urmare, caută un alt model: unul în care munca nu înseamnă renunțarea la bunăstarea proprie.

„Ideea că trebuie să muncești fără oprire, să sacrifici timpul personal și să pui mereu obiectivele financiare ale companiei pe primul loc nu aduce adevărata fericire”, explică Bethany Sadler-Jasmin, coach specializat în prevenirea burnout-ului. „Pentru a ne simți împliniți, trebuie să contestăm aceste norme și să redefinim echilibrul dintre muncă și viață în funcție de propriile noastre nevoi.”

Ea îi sfătuiește pe tinerii angajați să își stabilească limite clare în privința orelor de muncă și să acorde importanță timpului liber și stării de bine. Aceste schimbări pot contribui la o viață profesională mai sănătoasă și mai împlinită.

SURSA FOTO: freepik.com @ASphotofamily

„Nu sunt dedicați muncii lor”

Mulți spun că „tinerii din ziua de azi” nu sunt dedicați locurilor de muncă, dar această percepție este influențată mai degrabă de realitățile economice decât de lipsa lor de loialitate.

De fapt, generația Z reacționează la modul în care sunt tratați de companii.

Potrivit cercetătoarei Roberta Katz de la Universitatea Stanford, generația Z „a crescut văzând cum locurile de muncă nu sunt loiale angajaților lor.” Ea explică: „În trecut, oamenii se angajau în companii mari, cu gândul că vor rămâne acolo întreaga carieră, iar compania se va ocupa de ei - oferindu-le asigurări de sănătate și alte beneficii.”

Însă acele vremuri au trecut. Într-o piață a muncii nesigură, tinerii nu ezită să își caute un loc de muncă mai bun atunci când actualul nu le oferă stabilitate și perspective.

„Se plâng de orice”

Unii cred că „tinerii din ziua de azi” se plâng prea mult, fără să realizeze că multe dintre problemele ridicate sunt cât se poate de reale.

Un sondaj Bankrate din 2023 arată că 52% dintre tinerii din generația Z sunt îngrijorați de incapacitatea lor de a acoperi cheltuielile de zi cu zi, iar stresul financiar le afectează sănătatea mintală.

În loc să accepte pasiv dificultățile economice, ei aleg să vorbească și să ceară schimbare. Generațiile mai în vârstă pot considera că tinerii sunt prea vocali în legătură cu problemele lor, dar această atitudine nu este nouă - de-a lungul timpului, tinerii au fost mereu cei care au tras semnale de alarmă asupra inechităților din societate.

„Își dau demisia fără un motiv întemeiat”

De la distanță, poate părea că tinerii își părăsesc locurile de muncă fără motiv, dar realitatea este alta. Motivele lor sunt, în mare parte, economice.

Creșterea inflației nu a fost acompaniată de majorări salariale semnificative, ceea ce face ca mulți lucrători tineri să nu își poată acoperi cheltuielile.

În plus, în lipsa unor beneficii și oportunități de avansare, schimbarea locului de muncă devine adesea singura modalitate prin care pot obține o creștere salarială.

Un raport Deloitte din 2024 arată că majoritatea reprezentanților generației Z și milenialii „caută un loc de muncă care să aibă un scop și refuză să accepte poziții care nu se aliniază cu valorile lor.”

Într-o economie care nu le oferă stabilitate financiară și satisfacție profesională, demisiile lor nu sunt un capriciu, ci o necesitate.

„Nu știu să economisească”

Unii susțin că tinerii nu știu să economisească, dar această problemă ține mai mult de contextul economic decât de obiceiurile lor financiare.

Costul vieții este în continuă creștere, iar mulți tineri pur și simplu nu au suficient venit pentru a pune bani deoparte. Potrivit sondajului Deloitte din 2024, aproape 60% dintre tineri trăiesc de la un salariu la altul, fără a avea posibilitatea de a economisi pentru viitor.

Chiar și în fața acestor provocări, mulți rămân optimiști și speră la o îmbunătățire a situației financiare personale în anii următori.

SURSA FOTO: freepik.com @The Yuri Arcurs Collection

„Își cheltuiesc toți banii pe cafea”

Unul dintre cele mai răspândite stereotipuri este că tinerii își risipesc venitul pe cafea, dar o astfel de judecată ratează complet esența problemei.

Centrul pentru Filantropie Dorothy A. Johnson a raportat că salariile „nu au ținut pasul cu creșterea costului vieții în ultimele cinci decenii.”

Cu alte cuvinte, nu cafeaua este problema, ci salariile insuficiente care îi împiedică pe tineri să își permită lucruri pe care generațiile anterioare le considerau normale.

În loc să critice modul în care tinerii își cheltuiesc puținul venit disponibil, cei mai în vârstă ar putea să înțeleagă mai bine realitățile economice actuale.

„Așteptările lor sunt prea mari”

Mulți susțin că tinerii au așteptări nerealiste, dar această afirmație ignoră complet realitatea economică în care trăiesc.

Tinerii nu cer imposibilul - doar acces la aceeași calitate a vieții pe care generațiile anterioare o aveau mult mai ușor. Ei își doresc securitate financiară, stabilitate și oportunități reale de dezvoltare, lucruri care, în trecut, erau mai ușor de obținut.

Într-un context economic dificil, aceste cerințe nu sunt exagerate, ci perfect justificate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.