Vezi versiune Desktop
Lista liceelor de top în România în 2025, după Evaluarea Națională: Ce medii s-au cerut
Află care sunt cele mai bune...
Într-un episod al podcastului „Starea Nației”, moderat de Dragoș Pătraru, profesorul Lomaca a pus degetul pe una dintre cele mai dureroase răni ale sistemului românesc de învățământ: confuzia generalizată între ceea ce predăm și ce urmărim, de fapt, să formăm în elevi.
Vorbește cu sinceritate despre lipsa unei strategii clare în aplicarea așa-zisului „curriculum centrat pe competențe” și atrage atenția asupra unei realități ignorate de multe ori: profesorii sunt forțați să aplice noțiuni abstracte, vagi și greoaie, fără un sprijin real și fără o înțelegere a sensului lor.
SURSA FOTO: freepik.com @freepik
Constantin Lomaca nu contestă nevoia de adaptare a învățământului modern. Însă vede cu claritate o ruptură între teorie și practică:
„Eu sunt foarte sceptic la chestia cu competențele. În România, tot învățământul acum se spune: să predai competențe.
Eu, unde mă mai duc, pe la ateliere, încerc să îi ajut să transfere, să dea sens competențelor ca să le poată lega de conținut, să-și aleagă conținuturile de învățare ca să atingă competențele respective”.
Dar acest efort pare, în cele mai multe cazuri, zadarnic. Profesorul recunoaște: „Nu știu cât succes am eu sau alții care mai fac așa ceva. În general, lumea predă încă conținuturi, nici nu se uită la competențe”.
Cu alte cuvinte, în spatele discursului oficial, practica reală rămâne ancorată în metode tradiționale, pentru că „noua paradigmă” nu vine cu instrumente clare de aplicare.
Un exemplu grăitor este chiar matematica, una dintre cele mai importante și riguroase discipline.
„La materii precum matematica, sunt în clasa a V-a peste 60 de competențe. 60 și ceva, enorm!
Din fericire, sunt multe, dar se suprapun cu conținuturile. Că citești acele competențe, îs conținutul. Deci, într-un fel e ușor să predai competența că e cam un fel de conținut. Așa sunt scrise”, a mai subliniat profesorul Constantin Lomaca.
Această ambiguitate creează o capcană: profesorii cred că aplică noul sistem, dar de fapt rămân în paradigma veche, fără o schimbare reală de abordare.
SURSA FOTO: freepik.com @freepik
Situația se complică și mai mult în afara matematicii.
„Te uiți la celelalte materii, sunt atât de vagi de nu știi de unde să le iei.
La Biologie era o chestie de un anumit algoritm de formare a nu știu ce și nu știai de unde să iei. Deci, sunt destul de greoaie”, mai spune profesorul.
Profesorul își exprimă nostalgia față de un sistem care, deși perfectibil, avea o logică internă clară:
„Eu aș fi folosit, cum era înainte, obiective de învățare. Conținuturile care sunt, obiectivele, și structurate pe nivelul de înțelegere”.
Pentru Constantin Lomaca, cheia nu este doar „ce predăm” sau „ce competențe bifăm”, ci cum ajutăm copiii să gândească, să înțeleagă, să își formeze propriul sistem de raportare la lume. „Să-i înveți pe copii să gândească.” – acesta este, de fapt, obiectivul esențial.
Constantin Lomaca nu refuză ideea de competențe în sine.
El contestă superficialitatea cu care acestea au fost adoptate.
Sub pretextul unei alinieri cu cerințele europene, România a transformat educația într-un exercițiu formal, golit de sens. „Cu toate că se spune că Uniunea Europeană ne-a spus să facem așa, Uniunea Europeană nu impune, sugerează. Puteai să nu ai competențe.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Află care sunt cele mai bune...
Află care sunt cele mai bune...
