Meditațiile sufocă elevii români. „Amploarea acestui fenomen, copleșitoare”, avertizează Ana-Maria Zamfir: „Pierderea cea mai mare este asta!” / VIDEO
Data publicării:
În cadrul emisiunii Părinți Prezenți, moderatoarea Loredana Iriciuc, redactor-șef ParintisiPitici.ro, a deschis o discuție esențială: care sunt cele mai frecvente efecte negative asupra sănătății mentale ale elevilor, cauzate de supraîncărcarea cu meditații? Psihologul clinician și psihoterapeutul Ana-Maria Zamfir a oferit o analiză detaliată a acestei probleme complexe, accentuând pierderile pe termen lung în ceea ce privește dezvoltarea copiilor.

Ana-Maria Zamfir a subliniat că meditațiile, deși utile pe termen scurt pentru îmbunătățirea performanțelor academice, consumă un timp considerabil din rutina zilnică a elevilor.

„În primul rând, să ne gândim la timp! Aș vrea foarte tare să punctez treaba asta, cât anume înseamnă dintr-o zi obișnuită.

Pentru că aceste meditații sunt cel puțin o dată pe săptămână. Dacă ne gândim la clasa a VIII-a, cel puțin în mediu urban - eu știu din experiența pe care eu am avut-o și în jurul meu și cu proprii mei copii - se ajunge la aproape zilnic. Cel puțin pe ultima perioadă, lunile acelea dinainte de examenele de Capacitate. Ajungeam efectiv, după școală, să bifăm și 2 ore de matematică sau încă 2 ore de limba română.

Mai punem și drumul, pentru că și acesta este pentru meditații, nu este pentru altceva. Sigur, ieși mai vezi și altceva, dar ești încă prins în acel program, faci drumul pentru meditații”, a explicat Ana-Maria Zamfir la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.

Citește și Meditațiile, maratonul care pune presiune pe copii, profesori și părinți. Psiholog Ana-Maria Zamfir: „A devenit un fel de stil de viață!” Iată riscurile / VIDEO

Ana-Maria Zamfir: „Amploarea la care s-a ajuns în ziua de astăzi la noi în țară este copleșitoare!”

Acest ritm, continuat pe perioade lungi, duce inevitabil la oboseală cronică, stres și, în unele cazuri, chiar la burnout.

„Realizăm că acest lucru perpetuat, adică pe o perioadă lungă de timp, bineînțeles că duce la oboseală. Asta am simți inclusiv noi, ca și adulți. Sunt foarte sigură de acest lucru dacă am fi băgați într-un astfel de ritm.

Eu îmi amintesc din perioada în care eu eram la vârsta lor, erau meditațiile și eu am făcut meditații, dar amploarea la care s-a ajuns în ziua de astăzi la noi în țară este copleșitoare! Și nu doar financiar! În primul rând, efortul, în al doilea rând, timpul”, a mai subliniat Ana-Maria Zamfir.

Psiholog Ana-Maria Zamfir: „Pierderea cea mai mare este tocmai acest lucru!”

SURSA FOTO: freepik.com @MinetPhoto

Un alt efect grav semnalat de psiholog este reducerea implicării elevilor la orele de curs.

Pierderea cea mai mare este tocmai acest lucru: copilul, o dată ce învață pe această sursă de meditații, nu va mai putea fi la fel de prezent în clasă. El se duce direct cu acest setting mental de `eu nu învăț de la școală și atunci de ce să fiu atent?` Sau mulți nici măcar nu mai merg în clasa a VIII-a la toate orele pentru că nu aceea devine sursa deprinderii acelor cunoștințe, explică Ana-Maria Zamfir.

Acest fenomen afectează nu doar elevii, ci și profesorii, care se confruntă cu dificultăți în conectarea cu o clasă tot mai puțin receptivă.

„Se bazează foarte mult și părinții, și elevii pe acest ajutor exterior.

Și pot să înțeleg și frustrarea profesorilor care până la urmă se duc, își fac orele și încearcă să se conecteze cu elevii și încearcă să le predea. Dar, bineînțeles, că un copil care participă atât de mult timp la predat, participă pasiv. Deci, el stă în bancă, foarte puțin mai întreabă câte ceva, asta dacă mai are curaj să întrebe - depinde și de care este relația. Sunt și profesori care sunt foarte dornici să răspundă și nu reacționează nicicum la o întrebare de genul acesta de lămurire sau eu știu de orice fel”, mai spune psihologul clinician.

„Este vorba de foarte mult timp în care elevul este pus la acest efort și nu mai este neapărat calitate”

Meditațiile nu presupun doar participarea la ore suplimentare, ci și un volum mare de exerciții acasă. Elevii sunt astfel prinși între cerințele școlare și cele ale meditațiilor, ajungând să își sacrifice complet timpul liber, care ar trebui să fie dedicat socializării, odihnei sau activităților creative.

„Trebuie să realizăm că meditațiile înseamnă și un exercițiu suplimentar. Bineînțeles, ca să fie eficiente, după ce cineva ți-a arătat cum să rezolvi un mecanism, o teorie sau orice, va trebui să te duci acasă și să exersezi. Ceea ce este logic, numai că se întâmplă pe de o parte cu școala și suplimentar cu aceste meditații.

Deci, este vorba de foarte mult timp în care elevul este pus la acest efort și nu mai este neapărat calitate, a conchis Ana-Maria Zamfir.

URMĂRIȚI EMISIUNEA PĂRINȚI PREZENȚI INTEGRAL:

Youtube video image



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.



Autorul articolului: Loredana Iriciuc
Categorie: Recomandari si sfaturi

Articole similare


Cele mai noi articole

Top citite
Foto: Freepik@prostooleh

Semne că ai fost un părinte bun. Carl Rogers, psiholog: „Acesta este singurul lucru care contează cu adevărat”

Foto: Freepik@freepik

Cum sunt crescuți copiii români? Psiholog Yolanda Crețescu: Verbele iubirii sunt patru, noi îi creștem doar cu două: a avea și a putea

Capcana hiperparentingului: Așezarea copiilor pe un piedestal este dăunătoare și îi creează stresați și nesiguri / FOTO: freepik.com @user16766420

Capcana hiperparentingului: Așezarea copiilor pe un piedestal este dăunătoare și îi creează stresați și nesiguri

Foto: Freepik@freepik

Experți sugerează o abordare alternativă în educația copilului: parentingul apreciativ

pixel