Vezi versiune Desktop
„Iubește-ți copilul! Nu este nimic mai dăunător pentru el decât să simtă că nu-ți pasă”, avertizează experții în parenting: „Rămân cicatrici pe viața!”
Atunci când comunicăm cu cei mici, este important să fim atenți la tonul și cuvintele noastre. Cu o doză sănătoasă de răbdare și empatie, putem ajuta copiii să se simtă înțeleși și iubiți. În loc să folosim cuvinte dure sau critice, să le oferim încurajări și să le arătăm că avem încredere în abilitățile lor.
De exemplu, în loc să spunem „ești prost!” putem spune „ești foarte inteligent și poți învăța din greșeli”. Astfel, îi încurajăm să își dezvolte încrederea în propriile capacități. De asemenea, să fim deschiși la întrebările lor și să le oferim răspunsuri adecvate vârstei lor. Este important să le arătăm că ne pasă de gândurile și sentimentele lor.
Stresul și graba pot influența modul în care copiii percep și resimt cuvintele pe care le aud. Cu siguranță, intenția noastră nu este să îi jignim, dar trebuie să fim conștienți de impactul cuvintelor noastre.
De exemplu, atunci când spunem „nu înțelegi? Ți-am spus asta de o mie de ori!”, putem să nu ne dăm seama că acest limbaj poate afecta profund copiii noștri. Aceste cuvinte îi pot face să se simtă nesiguri și neînțeleși. Copiii au o sensibilitate crescută, iar cuvintele dure pot crea impresia că nu sunt în stare să înțeleagă sau să facă lucrurile corect. Acest lucru nu îi încurajează să învețe sau să își dezvolte abilitățile.
Mai degrabă, ar trebui să găsim modalități de a comunica mai eficient cu copiii noștri. Putem încerca să ne stăpânim stresul și să le oferim sprijin și încurajări. Le putem cere să încerce din nou să își facă temele sau să ajute cu treburile casnice într-un mod mai blând și empatic.
Părinte: „Ce nu înțelegi? Ți-am spus de o mie de ori!” / Ce inerpretează copilul: „Sunt un prost, nu înțeleg!” / Cuvintele pozitive: „Haide, încearcă din nou, tu sigur poți!”
Părinte: „Lasă-mă în pace! Nu mă deranja acum!” / Ce interpretează copilul: „Nu mă iubește!” / Cuvintele pozitive: „Te rog să aștepți puțin să termin asta și apoi ne jucăm”
Părinte: „Iar ai căzut? Dar nu te uiți pe unde mergi?” / Ce interpretează copilul: „Sunt un neîndemânatic!” / Cuvintele pozitive: „Te rog să ai grijă! Poți cădea și o să te doară”
Părinte: „Nu plânge! Nu țipa! Nu mai râde așa tare!” / Ce interpretează copilul: „Mereu deranjez. Trebuie să-mi reprim sentimentele” / Cuvinele pozitive: „Ești trist? Te simți enervat? Îmi place să te aud cum râzi!”
Părinte: „Încetează! Ești obraznic în fiecare zi!” / Ce interpretează copilul: „Sunt un rău!” / Cuvintele pozitive: Corectează acțiunile și nu eticheta!
Este un proces dificil? Da, dar departe de a fi imposibil. Oricare efort depus pentru a utiliza un limbaj mai iubitor și mai încurajator poate avea un impact semnificativ asupra fericirii copiilor noștri. Cuvintele noastre sunt precum tatuaje pe personalitatea lor - pot să construiască sau să distrugă. Alegerea noastră contează, mai ales atunci când vine vorba de modul în care vor crește și se vor simți copiii noștri.
Efectele negative ale folosirii unui limbaj derogatoriu sau lipsit de empatie în comunicarea cu copiii nu trebuie subestimate. Este esențial să conștientizăm consecințele acestui tip de comunicare asupra relației cu cei mici și asupra dezvoltării lor. Iată câteva dintre dezavantajele folosirii unui astfel de limbaj:
Simt că nu sunt iubiți: Când folosim cuvinte dure sau lipsite de empatie, copiii pot ajunge să se simtă neiubiți. Acest lucru poate afecta încrederea lor în sine și relația cu noi.
Aplică etichete negative: Copiii pot începe să se identifice cu etichetele negative pe care le folosim și să creadă că sunt proști, stângaci, răi sau enervanți. Aceste etichete pot influența modul în care se percep și se dezvoltă.
Stima de sine suferă: Folosirea unui limbaj derogatoriu poate afecta stima de sine a copiilor, reducându-le încrederea în propriile abilități.
Creșterea conflictelor: Conflictul în familie poate crește ca urmare a comunicării negative. Copiii pot reacționa la limbajul dur cu mai multă opoziție sau defensivă.
Copiii învață de la exemplu: Copiii învață prin modelare și pot începe să folosească un limbaj similar cu cel pe care îl aud acasă. Astfel, pot ajunge să vorbească și ei urât, influențându-și relațiile cu ceilalți.
Simt dispreț: Folosirea unui limbaj derogatoriu poate face copiii să se simtă disprețuiți, ceea ce poate afecta negativ relația lor cu părinții.
Folosirea unui limbaj afectiv și empatic în comunicarea cu copiii aduce o serie de beneficii semnificative. Aceste avantaje fac din limbajul afectiv un aliat de neprețuit în relația cu cei mici. Iată câteva dintre motivele pentru care este esențial să folosim cuvinte încurajatoare și afectuoase:
Se vor simți iubiți: Prin folosirea unui limbaj afectiv, copiii noștri vor simți dragostea și susținerea noastră. Acest lucru întărește legătura emoțională dintre părinți și copii.
Își vor dezvolta abilitățile: Copiii se vor strădui să facă lucrurile din ce în ce mai bine atunci când simt că sunt apreciați și încurajați. Aceasta îi motivează să își dezvolte abilitățile și încrederea în sine.
Vor fi mai motivați: Un limbaj afectiv îi motivează să încerce și să depășească obstacolele. Ei vor fi mai motivați să își atingă scopurile și să își depășească limitele.
Vor fi mai fericiți: Un limbaj empatic și încurajator contribuie la starea de bine a copiilor. Aceștia se simt mai fericiți și mai încrezători în ei înșiși.
Atitudine pozitivă: Folosirea unui limbaj afectiv îmbunătățește atitudinea noastră față de provocări și viața de zi cu zi. Ne ajută să abordăm situațiile cu o perspectivă mai pozitivă.
Relație fluidă: Comunicarea empatică face ca relația dintre părinți și copii să fie mai fluidă și mai puțin conflictuală. Copiii se simt înțeleși și ascultați, ceea ce duce la o interacțiune mai armonioasă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Temele pentru acasă sunt o...
Temele pentru acasă sunt o...
