Ajutarea copilului să-și gestioneze emoțiile este una dintre cele mai dificile aspecte ale parentingului. A-i învăța să-și controleze furia și să rămână empatici în timp ce învață cum să facă față crizelor de furie nu este ușor pentru niciun părinte.

Plânsul poate fi deosebit de greu de suportat – un sunet constant care indică faptul că cel mic are o nevoie, dar uneori nici măcar el nu știe exact care este aceasta.

Un prim pas în gestionarea plânsului este să le arăți copiilor cum să-ți comunice nevoile lor fără rușine. Dr. Becky, psiholog specializat în copii, recomandă cinci metode eficiente pentru a răspunde unui copil care plânge, și iată ce sugerează aceasta conform goodto.com.

Citește și Lucrurile de care fiecare copil are nevoie pentru a crește simțindu-se iubit și acceptat. Perspectiva unui terapeut

Moduri de a răspunde la plânsul copilului tău

SURSA FOTO: freepik.com @user15285612

Umor. Încercați să abordați plânsul cu umor, întrebând: „Cum a ajuns acest scâncet aici?” sau „aruncând” scâncetul. Dr. Becky ne sugerează: „Spune ceva de genul: ‘Uau! E O-U-T, OUT! Bine, scuze, ce ai cerut? Gheață în apă? Sigur, imediat îți aduc.’”

Modelați singur cererea. Arătați cum ar trebui făcută o cerere fără plânsete. De exemplu, spuneți: „Tată, poți, te rog, să-mi aduci acea carte? Mulțumesc.” Apoi, răspundeți cu propria voce: „Oh, sigur, iubito, nicio problemă.” După asta, pur și simplu treceți mai departe, fără a ține prelegeri.

Permiteți protestul. Spuneți-i copilului că are voie să nu fie de acord sau să nu-i placă decizia voastră. Asta nu înseamnă că veți schimba decizia, dar îi este permis să aibă o opinie proprie despre ea.

Jocul de completare. Dr. Becky recomandă să spuneți ceva de genul: „Oh, nu! Cred că nu ai primit suficientă ‘mami’” și apoi să îi oferiți copilului o serie de îmbrățișări, adăugând încă una pentru „extra mami”.

Empatie și limite. Arătați empatie, spunându-i copilului că înțelegeți cât de greu poate fi să fii mic și să nu ai atât de mult control sau libertate ca un adult. Totuși, trebuie să își facă treaba pentru care plânge. Puteți fi ferm și iubitor în același timp.

Vezi și Sfaturi pentru părinți, bazate pe cercetări științifice, pentru a ajuta copilul să devină un adevărat geniu! Lecții de pian, cursuri de limbă străină sau o grădiniță de calitate, doar câteva exemple

„Plânsul, un semn de dorință și neputință”

SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm

„Plânsul este un semn de dorință și neputință, și nu există multe lucruri mai dificile decât să simți ambele deodată”, spune dr. Becky. „Copiii plâng adesea pentru că se simt singuri și nevăzuți în dorințele lor. Este treaba noastră, ca părinți, să luăm deciziile potrivite pentru copiii noștri, chiar și atunci când protestează. Dar asta nu înseamnă că nu putem spune ‘NU’ și, în același timp, să ne conectăm la sentimentele lor.”

Ea explică: „Zilele trecute, la prânz, fiul meu s-a plâns că vrea sandvișul tăiat în bucăți. Am făcut o pauză și am realizat: ‘Fiul meu îmi cere, de fapt, să țin ferm limita, ca el să poată elibera sentimentele. Plânge și este atât de nerezonabil ca o modalitate de a-mi spune: `Mami, fii fermă, oferă-mi un cadru sigur. Am nevoie de un plâns bun.’

Am încetat să încerc să rezolv situația și am spus: ‘Acestea sunt opțiunile noastre de mâncare pentru astăzi. Nimic nu pare să fie bine, nu? Nimic nu este așa cum vrei tu.’ A țipat, a protestat și a plâns. Avea nevoie de asta.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.