Nu mai întreba copiii „ai iubit/ă?” Psiholog: „Creierul lor nu este încă pregătit!” FOTO: freepik.com @NataliMilko

„Ai iubit/ă?”, „cum o cheamă pe iubita ta/iubitul tău?” Specialiștii precum Núria Casanovas, psiholog specializat în copilărie și familie și vicepreședinte al Colegiului de Intervenție Socială al Colegiului Oficial de Psihologie din Catalonia, evidențiază mai multe motive pentru care aceste întrebări pot fi considerate nepotrivite.

Citește și Frica NU este un joc! De ce este o greșeală să sperii copiii? Specialist: „Le putem provoca traume!”

Un creier care nu este încă pregătit

Deși fiecare copil este unic în felul său, există un consens general printre experți că până la vârsta de aproximativ șapte ani, tânăra minte nu este încă pregătită să înțeleagă complexitatea îndrăgostirii sau a atracției sexuale, caracteristică adolescenței. Acest fenomen este în strânsă legătură cu nivelul de dezvoltare al creierului la acea vârstă.

Specialiștii subliniază că, totuși, prin intermediul întrebărilor lor, adulții pot influența în mod neintenționat ideea unui copil de a avea un iubit sau o iubită încă de la o vârstă foarte fragedă. Expertul în psihologie Núria Casanovas aduce în discuție acest aspect: „Interogarea copiilor cu privire la existența unui iubit/iubită nu este în conformitate cu dezvoltarea lor normală. A pune astfel de întrebări îi poate face să internalizeze o idee nerealistă despre relații. În loc de etichete, ar trebui să discutăm cu ei despre emoțiile lor și preferințe, fără a le impune modele prestabilite”.

Un alt aspect semnificativ în dezvoltarea copiilor din ziua de astăzi este expunerea constantă la informații prin intermediul ecranelor. Această suprasaturație informațională poate avea consecințe negative asupra capacității copiilor de a se conecta cu realitatea și cu propriile emoții. Núria Casanovas avertizează cu privire la acest aspect: „Expunerea prelungită la conținutul electronic îi poate perturba și frustra pe copii, expunându-i la concepte și situații pentru care nu sunt pregătiți. Într-o lume în care există o tendință spre sexualizare precoce, este esențial ca micuții să aibă timp să se descopere pe sine, să-și dezvolte abilitatea de a reflecta și să-și formeze valori solide, care să îi ghideze în gestionarea relațiilor ulterioare”.

Vezi și Cele 5 tipuri de răni emoționale cu care se confruntă copiii. Psihologi: „Părinții trebuie să le identifice la timp!”

Când copilul spune că are un iubit/ă

SURSA FOTO: freepik.com @fxquadro

În unele situații, subiectul relațiilor și iubirii poate fi adus în discuție de către copiii înșiși, chiar dacă nu sunt părinții cei care lansează aceste întrebări delicate. Acest subiect este omniprezent în societate și poate fi dificil de evitat. În astfel de momente, când copilul face astfel de dezvăluiri, reacția potrivită din partea adulților ar putea consta în a aborda subiectul cu întrebări deschise, cum ar fi: „este iubitul tău/iubita ta sau este cel mai bun prieten al tău/cea mai bună prietenă a ta?”

Psihologul Núria Casanovas subliniază că răspunsurile nu trebuie să fie limitate la da sau nu, nici să implice interdicții. În schimb, este important să îi încurajați pe copii să-și dezvolte abilitățile de reflecție. Astfel, li se va oferi un sentiment că sunt ascultați și respectați.

Până la vârsta de 7 ani, creierul copilului se concentrează pe aspectele practice ale relațiilor, cum ar fi ce poate obține din ele. Întrebându-i de ce îi place cineva, s-ar putea să primești răspunsuri legate de jucării sau de activități comune. În acest context, comunicarea părinte-copil trebuie să fie ghidată de răbdare și empatie.

Pe măsură ce copilul înaintează în vârstă, între 8 și 12 ani, el intră într-o etapă de schimbare și dezvoltare mai profundă a emoțiilor. Este esențial ca adulții să evite întărirea ideii că este necesar să aibă un iubit sau o iubită. Comentarii precum „cât de îndrăgostit ești” sau echivalente pot să îi facă pe copii să se simtă speciali în baza acestor criterii, ceea ce poate influența modul în care își percep propriile relații viitoare.

Ce se întâmplă în adolescență?

Psihologul subliniază că este important să abordăm acest subiect cu atenție și empatie, tratându-l ca pe o temă legată de familia lor, fără a invada sfera lor personală.

Abordarea acestui subiect poate fi realizată într-un mod pozitiv și intim, în momente potrivite, evitând discuțiile în public sau în prezența altora. Este esențial să îi ascultăm pe adolescenți fără a-i judeca și să creăm un spațiu în care să se simtă liberi să împărtășească gândurile și sentimentele lor. Un mod eficient de a iniția o astfel de conversație ar fi ca adultul să împărtășească propriile experiențe, oferind un punct de plecare pentru discuție.

Cu toate acestea, este important să fim conștienți de faptul că adolescenții pot primi o cantitate copioasă de sfaturi din partea adulților, ceea ce poate determina ca aceștia să se retragă și să nu împărtășească mai multe aspecte din viața lor. Psihologul atrage atenția că adolescenții trebuie să se simtă înțeleși și să li se permită timp să exploreze și să analizeze propriile emoții în propriul ritm.

Citește și Ați auzit de „sindromul jocului neterminat” la copii? Există trei motive principale care stau la baza lui!

Nu întăriți confuzia dintre prietenie și pasiune

Psihologul Núria Casanovas aduce în discuție o situație comună - cazurile în care copiii declară că se simt atrași de o persoană de același sex - și subliniază importanța evitării unei confuzii premature.

Este des întâlnit ca adolescenții să își exprime atracția față de o persoană de același sex și să tragă concluzia că aceasta este o indicație a orientării lor sexuale. În astfel de cazuri, experții recomandă prudență și încurajează adolescenții să își acorde timp pentru a-și clarifica sentimentele. Specialistul explică că o afecțiune profundă pentru un prieten nu trebuie confundată cu atracția romantică. Este posibil să simți o conexiune specială cu o altă persoană fără a implica dorința de a împărtăși o relație romantică sau sexuală cu cineva de același sex.

În timpul adolescenței, se formează identitatea personală și sexuală, iar etichetarea prematură poate fi contraproductivă. Este firesc ca adolescenții să resimtă atracție pentru persoane de ambele sexe în această perioadă de explorare. Totuși, expertul atrage atenția că dacă un adolescent este etichetat ca fiind homosexual înainte ca el să-și definească cu adevărat orientarea sexuală, acest lucru poate crea presiune și confuzie în identitatea sa. El subliniază că în cazul în care familia începe să-l eticheteze, adolescentul ar putea fi constrâns să adopte acea etichetă, chiar dacă sentimentele sale se schimbă mai târziu.

Din acest motiv, specialiștii sugerează că atunci când un adolescent discută despre preferințele sale sexuale, este important să-i încurajăm să-și acorde timp pentru a se cunoaște mai bine și pentru a înțelege complexitatea emoțiilor sale. Această abordare empatică și deschisă poate contribui la o dezvoltare sănătoasă a identității lor și la o mai bună înțelegere a propriei lor naturi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.