O nouă cercetare privind creșterea copiilor empatici. Studiul a împărțit compasiunea în trei componente esențiale
Data publicării:
Empatia, capacitatea de a înțelege și de a împărtăși emoțiile celorlalți, este un element esențial în toate relațiile umane. Studiile susțin, de asemenea, importanța empatiei, arătând că persoanele mai empatice au prietenii de mai bună calitate, abilități sociale superioare și sunt mai satisfăcute de viața lor.

Într-o lume din ce în ce mai divizată și rece, mulți dintre noi, părinții, ne dorim să creștem copii empatici. Dar cum anume putem cultiva empatia? Dacă noi manifestăm empatie față de copiii noștri, vor învăța ei să fie la fel cu alții? Și, în cele din urmă, empatia noastră îi va ajuta să devină adulți empatici?

Citește și Cum este copilul tău în funcție de greșeala educațională pe care ai făcut-o? Psihologii avertizează: „NU suntem mereu conștienți de răul pe care îl provocăm micuților noștri!”

Cele mai recente cercetări despre empatie

SURSA FOTO: freepik.com @user18526052

Un studiu recent, citat de psychologytoday.com, a investigat modul în care empatia se transmite de la părinți la copii și apoi la copiii acestora. Cercetarea a analizat empatia mamelor față de copiii lor la vârsta de 13 ani și cum aceasta influențează empatia copilului față de prietenii săi în adolescență (între 13 și 19 ani). Ulterior, cercetătorii au urmărit acești adolescenți până la maturitate (în jurul vârstei de 30 de ani), observând cât de empatici erau față de propriii lor copii (a treia generație).

Rezultatele au arătat că, atunci când copiii au părinți empatici la 13 ani, ei devin, la rândul lor, mai empatici față de prietenii lor în adolescență. Această empatie manifestată în relațiile de prietenie din adolescență a fost ulterior asociată cu empatia lor față de propriii copii, ca adulți. Părinții care răspund într-un mod empatic și susținător la sentimentele negative ale copiilor lor par să favorizeze dezvoltarea empatiei în aceștia.

Dar cum se „transmite” empatia?

Atunci când părinții răspund într-un mod empatic la suferința copiilor lor, le oferă un model de comportament pe care îl vor folosi și ei în relațiile cu ceilalți. Prieteniile din adolescență devin astfel un „teren de antrenament” pentru exersarea acestor abilități empatice, cum ar fi validarea emoțiilor și oferirea de sprijin.

Limitările studiului și direcții viitoare

Deși rezultatele sunt promițătoare, studiul are câteva limitări. A fost un studiu relativ mic și de natură corelațională, ceea ce înseamnă că nu putem spune cu certitudine că empatia părinților determină empatia copiilor, ci doar că există o asociere între ele.

În plus, cercetarea s-a concentrat doar pe interacțiunile dintre mame și copii, așa că este necesar să se extindă și asupra rolului taților.

De asemenea, studiul nu a clarificat cât de mult este influențată empatia de factori genetici sau de modelarea comportamentului, probabil fiind o combinație a ambelor.

Cu toate acestea, concluziile sunt interesante, sugerând că empatia poate fi transmisă pe parcursul a trei generații – de la părinți la adolescenți, și apoi la copiii acestora. De asemenea, subliniază că prieteniile din adolescență oferă un cadru valoros pentru exersarea empatiei, care va influența ulterior relațiile de adult, inclusiv relația părinte-copil.

SURSA FOTO: freepik.com @keleny

Principalul mesaj de reținut

Principalul mesaj de reținut aici este că empatia pe care o arăți copilului tău îl poate ajuta să devină, în timp, un adult empatic, care, la rândul său, va manifesta empatie față de propriii săi copii.

Cum poți arăta empatie față de copilul tău?

Studiul a împărțit empatia în trei componente esențiale, iar înțelegerea acestora îți poate oferi ghiduri clare despre cum să fii empatic cu copilul tău:

Angajament emoțional: Fii atent la ceea ce simte și exprimă copilul tău prin limbajul corporal. Acordă-i timp să vorbească sau să își manifeste emoțiile. Pune întrebări suplimentare pentru a înțelege mai bine ceea ce simte și folosește ascultarea activă. Asta înseamnă să reflectezi asupra a ceea ce îți transmite prin cuvinte sau comportament, de exemplu: „Se pare că ești supărat pentru că fratele tău nu vrea să îți dea jucăria.” Întoarce-ți corpul spre el și menține contactul vizual, arătând un interes autentic pentru emoțiile sale.

Înțelegerea problemei: Recunoaște că ceea ce îl frământă este o problemă reală, în loc să o minimalizezi spunând „nu e mare lucru”. Ajută-l să se implice în rezolvarea problemei, discutând împreună și găsind soluții. Demonstrează că ești alături de el în căutarea unei soluții și ia în considerare nevoile sale când propui alternative.

Sprijin emoțional: Recunoaște momentele în care copilul tău este stresat și arată-i că îi înțelegi sentimentele. Ajută-l să își denumească emoțiile și pune întrebări care ar putea să scoată la suprafață alte trăiri. Exprimă clar căldură, grijă și compasiune atunci când discuți despre ceea ce simte.

Manifestând aceste comportamente empatice, îți vei învăța copilul să arate aceleași lucruri și altora. Cu toate acestea, știm că empatia nu este doar o sumă de acțiuni. Așa cum spune autoarea Brené Brown în cartea sa Daring Greatly: „Empatia este un lucru ciudat și puternic. Nu are un scenariu. Nu există o cale corectă sau greșită de a o manifesta. Empatia înseamnă pur și simplu să asculți, să creezi un spațiu sigur, să nu judeci, să te conectezi emoțional și să transmiți acel mesaj incredibil de vindecător: 'Nu ești singur.'”



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.



Autorul articolului: Loredana Iriciuc
Categorie: Recomandari si sfaturi

Articole similare


Cele mai noi articole

Vârsta la care se poate identifica ce talent are un copil

Identificarea talentului unui copil este una dintre...


Top citite
Cercetare Harvard despre „creierul rezilient” la copii: „Părinții pot construi rezistența la orice vârstă, însă cu cât e mai devreme, cu atât e mai bine” / FOTO: freepik.com @Petro Seniv 888

Cercetare Harvard despre „creierul rezilient” la copii: „Părinții pot construi rezistența la orice vârstă, însă cu cât e mai devreme, cu atât e mai bine”

Efectul Mozart, dezmințit de mai multe studii! Cercetători: „Nu trebuie să ne așteptăm ca simpla ascultare a muzicii să ne facă copiii mai deștepți!” / FOTO: freepik.com @kegfire5

Efectul Mozart, dezmințit de mai multe studii! Cercetători: „Nu trebuie să ne așteptăm ca simpla ascultare a muzicii să ne facă copiii mai deștepți!”

Parentingul românesc vs cel englez. Bianca Andreica „Suntem genul de părinți care vrem să le facem singuri pe toate. Ne bucurăm de ajutorul ocazional, însă îl refuzăm pe cel permanent” / FOTO: Instagram@BiancaAndreica

Parentingul românesc vs cel englez. Bianca Andreica: „Suntem genul de părinți care vrem să le facem singuri pe toate. Ne bucurăm de ajutorul ocazional, însă îl refuzăm pe cel permanent”

Copii machiavelici. Studiu internațional revoluționar despre cum această atitudine începe să se formeze încă din școala primară: „Unii dintre ei au un deficit neurologic” / FOTO: freepik.com @yakobchuk

Copii machiavelici. Studiu internațional revoluționar despre cum această atitudine începe să se formeze încă din școala primară: „Unii dintre ei au un deficit neurologic”

pixel