Parenting „înapoi la școală”. Psiholog: „Tensiunile cresc, toleranța scade. Acest lucru, ignorat de cele mai multe ori, poate face o diferență considerabilă!” / FOTO: freepik.com @NicoBecker

De obicei, părinții resimt această schimbare înaintea copiilor. Ei își amintesc de provocările din anii trecuți legate de revenirea la școală. Tensiunile cresc treptat, toleranța la frustrare scade, iar presiunea de a reveni la un program de rutină atinge apogeul.

Există multe sugestii despre cum să facilitați această tranziție, însă unul dintre cele mai importante, dar adesea ignorate sfaturi poate face o diferență considerabilă.

Citește și Parentingul „suficient de bun”. Avertismentul unui psiholog: „Cea mai mare povară pe care trebuie să o poarte un copil este viața netrăită a părinților săi”

„Fiți atenți la CUM le vorbiți copiilor despre revenirea la școală!”

„Dragi părinți, fiți atenți la CUM le vorbiți copiilor despre revenirea la școală. Se spune că cei mici sunt precum bureții, absorbind emoțiile, limbajul, atitudinile și valorile celor din jur, în special ale părinților. Copiii pot simți chiar și cea mai subtilă urmă de frustrare din partea unui părinte. Scopul este de a crea o asociere pozitivă; de aceea, unul dintre cele mai bune sfaturi parentale pentru această tranziție este să discutați despre întoarcerea la școală cu entuziasm”, susține psihologul Claudia Skowron în rubricile Psychology Today.

„Într-o discuție recentă cu o prietenă apropiată, aceasta mi-a împărtășit cât de anxioasă și stresată se simte în legătură cu tranziția inevitabilă către începutul anului școlar. Copilul ei a avut dificultăți anul trecut, iar ea se aștepta la aceleași provocări și în acest an. Tonul, limbajul corporal și întreaga ei atitudine s-au schimbat. Copilul ei era în apropiere și, deși prietena mea încerca să-și ascundă sentimentele cât mai bine, cu toții simțeam stresul ei, inclusiv copilul.

Dar ea nu este singura care se confruntă cu astfel de sentimente. În practica mea clinică, părinții încep adesea să-și exprime îngrijorările încă din luna iulie. Chiar și cea mai subtilă utilizare a unui cuvânt sau o emoție exprimată accidental pot fi ușor absorbite de copil.

De fapt, acest lucru nu se întâmplă o singură dată, ci de multe ori, pe parcursul săptămânilor premergătoare școlii. Un copil poate avea deja propriile sale anxietăți, iar adăugarea îngrijorărilor părinților nu face decât să intensifice reacția. Există o zicală care spune că un părinte dereglat emoțional nu poate regla emoțiile copilului său, și, probabil, același lucru este valabil și în acest caz”, mai adaugă psihologul.

SURSA FOTO: freepik.com @dusanpetkovic

Ce se poate face, așadar?

În primul rând, părinții au absolut nevoie de un loc unde să-și exprime propriile îngrijorări, însă acest loc ar trebui să fie departe de copil.

În al doilea rând, și poate cel mai provocator aspect, este necesar să fim atenți la tendința de a suprageneraliza și de a anticipa „declanșările” viitoare. Suprageneralizarea este o distorsiune cognitivă care ne face să credem că, doar pentru că ceva s-a întâmplat o dată, sau chiar de mai multe ori, va continua să se întâmple în același mod.

„Proiectarea în viitor”, sau anxietatea anticipativă, ne determină să ne îngrijorăm de evenimente care urmează să aibă loc, dar care poate nu sunt relevante astăzi sau în acest moment.

Este esențial să gestionăm suprageneralizarea și să lăsăm fiecare nou an școlar să fie o experiență distinctă, fără a ne lăsa influențați de evenimentele trecute. Este util să evaluăm ce a funcționat și ce nu în anii anteriori, dar este important să nu presupunem că lucrurile se vor desfășura la fel.

Deși nu putem opri complet anxietatea anticipativă, putem învăța să o gestionăm. Ne putem întreba: „este aceasta o îngrijorare relevantă pentru ziua de astăzi?”. Dacă nu putem face nimic imediat pentru a calma îngrijorarea, putem învăța să o punem deoparte și să o „reluăm” atunci când este mai relevantă.

Acest lucru ne permite să fim mai atenți și să ne concentrăm pe prezent. Nu ne ignorăm grijile, ci le punem deoparte și le abordăm când momentul este potrivit.

SURSA FOTO: freepik.com @hedgehog94

Alte sfaturi utile

Pe lângă atenția acordată limbajului și tonului emoțional folosit în discuțiile legate de întoarcerea la școală, următoarele sfaturi pot fi de asemenea utile:

Lăudați comportamentul pozitiv legat de revenirea la școală, dar validați și grijile copilului.

Discutați despre tranziție și despre la ce să vă așteptați.

Permiteți copilului să facă alegeri (de exemplu, materiale școlare, ținute pentru școală).

Fii organizat: începeți școala cu un dormitor curat, pregătiți rucsacul, caietele, penarul etc.

În loc de întrebări generale precum „Cum a fost la școală azi?”, puneți întrebări specifice, de exemplu: „Ce ai învățat azi?” sau „Cu ce coleg de clasă ai vorbit cel mai mult azi?”

În final, dragi părinți, nu sunteți singuri. Tranzițiile legate de întoarcerea la școală sunt stresante și, de multe ori, trebuie să lăsăm loc pentru o „fereastră de tranziție”. După câteva săptămâni sau în prima lună, majoritatea copiilor se vor adapta la noua normalitate a reîntoarcerii la școală. În acest timp, găsiți o modalitate sănătoasă de a vă gestiona propriile emoții, pentru a vă putea ajuta copilul să își gestioneze și el emoțiile.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.