Hack-ul simplu de parenting folosit chiar și de mamele copleșite pentru „a-și împuternici cu adevărat copiii”
Deși ar fi ideal să găsim un echilibru între aceste două abordări, realitatea este că ambele tipuri de părinți există și au impact asupra dezvoltării copiilor lor. Copiii crescuți într-un mediu permisiv pot avea mai multă libertate, dar pot avea dificultăți în a învăța limitele și responsabilitatea. Pe de altă parte, copiii crescuți într-un mediu autoritar pot dezvolta disciplina, dar pot avea nevoie de mai multă libertate pentru a-și dezvolta creativitatea și independența.
Fiecare familie are propriul său mod de a aborda parentingul, și nu există o rețetă universală. Important este să găsim un echilibru care să funcționeze pentru copiii noștri și să îi sprijinim în creșterea lor sănătoasă.
Diferențele dintre copiii crescuți de părinți permisivi și cei crescuți de părinți autoritari sunt notabile, deși este important să subliniem că fiecare copil și fiecare familie are particularitățile lor. Cu toate acestea, există tendințe generale pe care le observăm în copiii din aceste două tipuri de medii educaționale, care pot persista pe termen lung.
Părinții permisivi, cei care acordă o mare libertate copiilor lor, tind să aibă copii mai independenți și creativi. Acești copii pot avea dificultăți în a respecta regulile și pot căuta mai multă libertate în luarea deciziilor.
Pe de altă parte, copiii cu părinți autoritari sunt adesea mai disciplinați și pot fi mai atenți la reguli. Cu toate acestea, ei pot avea nevoie de mai mult sprijin pentru a dezvolta independența și creativitatea, deoarece regulile stricte pot limita aceste aspecte.
Este important să reținem că aceste caracteristici nu se aplică în mod rigid fiecărui copil sau familie, și că există multe nuanțe în abordarea parentingului. Fiecare copil este unic, iar un echilibru între permisivitate și autoritate poate fi soluția ideală.
Vezi și Trei caracteristici ale copiilor singuri la părinți care îi fac speciali, conform științei
Copiii crescuți de părinți permisivi se bucură de o mare libertate și autonomie în educația lor. Acești părinți, deseori mulțumiți, tind să răspundă la dorințele copiilor lor fără a le impune reguli stricte. În loc să spună un simplu „nu”, încearcă să argumenteze și să negocieze cu copiii, deschizând calea pentru o comunicare deschisă. Pedepsele fizice sunt excluse din vocabularul lor, iar acasă, se străduiesc să creeze un mediu democratic, în care și copiii au un cuvânt de spus.
Această abordare parentală poate duce la dezvoltarea următoarelor caracteristici pe termen lung la copiii părinților permisivi:
Independență și autonomie crescută: Copiii învață să fie independenți și să ia decizii pentru ei înșiși, ceea ce poate fi o virtute.
Stimă de sine ridicată: Prin încrederea părinților în ei, copiii dezvoltă o încredere mai mare în propriile abilități și se simt importanți în familie. Cu toate acestea, excesul de încredere poate duce la aroganță.
Probleme în controlul impulsurilor: Lipsa limitelor stricte poate face ca acești copii să aibă dificultăți în gestionarea furiei și a crizelor de furie.
Dificultăți în relaționare: Fără experiența regulilor și limitelor, pot apărea dificultăți în relaționarea cu ceilalți și în rezolvarea conflictelor.
Lipsa efortului și perseverenței: Obișnuiți să primească totul pe tavă, copiii pot dezvolta o lipsă de înțelegere a efortului și perseverenței, ceea ce poate duce la frustrare pe termen lung.
Toleranță scăzută la frustrare: Copiii pot avea dificultăți în gestionarea frustrărilor, deoarece nu sunt obișnuiți să se confrunte cu limite sau refuzuri.
Lipsa răbdării: Copiii pot deveni nerăbdăori și să dorească totul pe loc, deoarece s-au obișnuit cu satisfacerea instantanee a dorințelor lor.
Copiii crescuți de părinți autoritari trăiesc într-un mediu în care regulile și autoritatea părinților sunt de necontestat. Acești părinți impun reguli stricte și așteaptă ca aceste reguli să fie respectate fără întrebări sau discuții. Consecințele pentru nerespectarea regulilor sunt, de obicei, pedepsele. Pe termen lung, copiii acestor părinți pot dezvolta următoarele caracteristici:
Copii pretențioși și cerințe ridicate: Deoarece li se cer performanțe ridicate și li se impun standarde stricte, copiii devin pretențioși și cer de la ei înșiși și de la ceilalți să atingă aceste standarde înalte.
Valorizarea efortului și perseverenței: Pentru a evita pedepsele și pentru a-și satisface părinții, copiii devin conștienți de importanța efortului și perseverenței în atingerea obiectivelor.
Stimă de sine scăzută: Din cauza lipsei lor de implicare în stabilirea regulilor casei, copiii pot dezvolta o stimă de sine scăzută și pot simți că nu au voce în propriile vieți.
Comportament retras sau rebel: Copiii pot reacționa în două moduri la impunerea strictă a regulilor. Unii devin retrași și supuși, iar alții se revoltă și devin rebeli împotriva autorității părintești.
Frică și tendința de a minți: Pedepsele, inclusiv cele fizice, pot crea frică la copii și pot determina unii copii să mintă pentru a evita pedepsele.
Comportament agresiv: Copiii pot învăța prin modelare că agresivitatea este o modalitate de a controla sau de a rezolva conflictele, ceea ce poate duce la comportament agresiv în relația cu ceilalți.
Probleme în relaționarea cu alți copii: Distanța și lipsa de afecțiune din partea părinților autoritari pot face ca acești copii să aibă dificultăți în dezvoltarea empatiei și în gestionarea relațiilor cu alți copii.
Dependență în adolescență: Deoarece au fost ghidați și controlați în mod strict în copilărie, acești copii pot deveni dependenți de adulți și pot avea dificultăți în gestionarea autonomiei și a problemelor emoționale în adolescență.
Publicitate
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Potrivit unui sondaj, unul din...
Cum păstrează părinții relații...
Potrivit unui sondaj, unul din...
Cum păstrează părinții relații...