Vezi versiune Desktop
De ce ajungem să țipăm la copii? Teodora Mețiu: „De neputință! Părintele nu mai știe ce să facă în relația cu propriul copil. Undeva a pierdut!” / VIDEO
Ce poate crește șansele copilului tău? Lecții de violoncel, cursuri de franceză și jonglerie.
Iată câteva sfaturi pentru părinți care își doresc să crească un copil inteligent, oferite de expereții Your Tango.
30% dintre copiii sub doi ani au televizoare în dormitoare, iar 59% dintre aceștia se uită la televizor timp de două ore în fiecare zi.
Academia Americană de Pediatrie a emis recent un avertisment prin care îndeamnă părinții să evite ca sugarii și copiii mici să petreacă timp în fața ecranului.
Televizorul afectează abilitățile cognitive și risipește timpul prețios necesar dezvoltării creierului, care ar trebui folosit pentru a interacționa cu oameni reali, spune expertul în limbajul copiilor, Roberta Golinkoff, coautor al cărții Einstein Never Used Flashcards.
„Limba este esențială pentru învățarea copiilor, iar limbajul pe care îl aud de la televizor nu este adaptat nevoilor lor individuale. Nu le va răspunde la întrebări sau nu le va urmări instrucțiunile”, afirmă ea.
Copiii de șase ani care au fost alăptați constant în primii ani au obținut scoruri cu 5% mai mari la testele IQ decât cei care nu au fost alăptați. Acest rezultat provine dintr-un studiu efectuat în Belarus, care a urmărit două grupuri de mame și copiii lor.
Un grup a alăptat exclusiv și mai mult timp, iar copiii din acest grup au obținut scoruri mai bune la citit, scris și matematică.
„Primul lucru pe care o femeie îl poate face pentru a ajuta un copil să devină inteligent este să-l alăpteze”, spune geneticianul Ricki Lewis, autorul cărții The Forever Fix: Gene Therapy and the Boy Who Saved It. „Laptele uman conține un procent mai mare de grăsime decât laptele de vacă, esențial pentru dezvoltarea creierului.”
Copiii care cântă la pian sau la un instrument cu coarde au un scor cu 15% mai mare la abilitățile verbale decât cei care nu cântă la niciun instrument.
Studiul care a ajuns la această concluzie a implicat copii din școli publice și școli de muzică din zona Boston, cu vârste medii de 10 ani.
Multe studii anterioare au demonstrat corelații între abilitățile muzicale, abilitățile lingvistice și IQ. Însă întrebarea rămâne: sunt copiii deștepți buni la muzică, sau muzica îi face mai deștepți?
„Determinismul genetic sugerează că genele noastre ne controlează destinul, însă noi, geneticienii, combatem această idee constant”, explică Lewis.
Copiii care pot amâna satisfacția au obținut cu 210 puncte mai mult la testele SAT decât cei mai nerăbdători.
Într-un studiu celebru, copiilor li s-a spus că pot mânca două prăjituri dacă așteaptă să mănânce prima. Cei care au așteptat 15 minute înainte de a mânca au obținut scoruri mult mai mari decât cei care nu au rezistat mai mult de un minut.
Controlul impulsurilor este esențial pentru funcția executivă a creierului.
„Oamenii de știință știu acum că succesul nu depinde doar de IQ, ci de funcțiile executive ale creierului”, spune Golinkoff. „Abilitatea de a comuta între sarcini, de a păstra informațiile în memoria de lucru și de a inhiba impulsurile sunt mult mai legate de succesul în viață decât IQ-ul.”
SURSA FOTO: freepik.com @kocamir
Un copil crescut într-o casă care conține cel puțin 500 de cărți are cu 36% mai multe șanse să termine liceul și cu 19% mai multe șanse să termine facultatea decât un copil crescut într-o casă cu puține sau deloc cărți.
„Succesul școlar nu depinde doar de inteligența nativă, ci și de etica muncii”, afirmă psihologul Eileen Kennedy-Moore, autoarea cărții Smart Parenting for Smart Kids. „Copiii învață mai mult din ceea ce facem noi decât din ceea ce le spunem. Părinții care iubesc lectura le arată copiilor că este o activitate interesantă și utilă.”
Copiii ai căror mame au consumat cocaină în timpul sarcinii au un risc de aproape cinci ori mai mare de a dezvolta dizabilități de dezvoltare comparativ cu copiii din populația generală.
Un studiu publicat în Jurnalul Asociației Medicale Americane arată că 14% dintre copiii ai căror mame au consumat cocaină aveau un coeficient de inteligență sub 70, iar 38% dintre aceștia au avut întârzieri de dezvoltare.
Copiii supraponderali obțin scoruri cu 11% mai mici la testele naționale de citire decât cei cu greutate normală.
Un studiu realizat de cercetători de la Temple University a arătat că elevii supraponderali din școala gimnazială aveau un GPA mai mic decât colegii lor, o prezență mai scăzută la școală, mai multe detenții și întârzieri.
Studiul sugerează că o masă corporală mai mare este asociată cu rezultate școlare mai slabe.
„A fi sedentar are costuri mari pentru copii”, spune Roberta Golinkoff. „Când se uită la televizor sau joacă jocuri pe calculator, nu interacționează, iar multe dintre lucrurile care ne fac inteligenți sunt învățate doar prin interacțiuni sociale.”
SURSA FOTO: freepik.com @EugenePetrunin
Exercițiile aerobice pot îmbunătăți abilitățile executive ale copiilor cu până la 100%.
„Cele mai bune rezultate se obțin dacă faci exercițiile împreună cu copiii tăi”, scrie biologul molecular John Medina în Brain Rules for Baby, menționând această statistică. „Încurajarea unui stil de viață activ este unul dintre cele mai bune cadouri pe care le poți oferi copilului tău.”
În același sens, Ricki Lewis îi sfătuiește pe părinți: „Concentrează-te pe ceea ce poți controla, mediul… Există multe lucruri pe care le poți face pentru a-ți ajuta copiii. Este important ce se întâmplă după naștere, nu ce moșteniți.”
Copiii care au urmat cursuri preșcolare au cu 52% mai multe șanse să termine liceul decât cei care nu au avut această oportunitate.
Studiul, realizat pe un grup de copii dezavantajați din Michigan, a urmărit evoluția lor de la copilărie până la vârsta de 40 de ani. Un grup a participat la un program preșcolar de înaltă calitate, iar celălalt nu a frecventat grădinița.
La vârsta de 27 de ani, copiii din grupul preșcolar erau de cinci ori mai mulți cei care dețineau propriile case decât cei din grupul non-preșcolar.
De asemenea, la 40 de ani, aceștia au avut de 8 ori mai puține probleme cu legea și cu consumul de droguri.
Copiii născuți din tați de 20 de ani au obținut scoruri cu 3-6 puncte mai mari la testele IQ decât cei născuți din tați mult mai în vârstă.
„Vârsta paternă avansată este asociată cu un risc crescut de tulburări neuro-dezvoltative, cum ar fi autismul și schizofrenia, precum și cu dislexia și un coeficient de inteligență mai scăzut”, afirmă cercetătorii care au realizat studiul. „Copiii taților mai în vârstă prezintă deficiențe subtile la testele neurocognitive.”
Această tendință de a întârzia paternitatea ar putea fi un motiv de îngrijorare.
Învățarea jonglajului poate crește volumul de materie cenușie din creierul copiilor cu până la 3%.
Deși structura creierului este în mare parte determinată de genetică, există și factori externi care o pot influența.
„Învățarea unei abilități motrice complexe, cum ar fi jonglajul, poate duce la o creștere semnificativă a materiei cenușii în zonele asociate cu atenția vizuală”, scriu cercetătorii de la Yale, care au realizat acest studiu.
De asemenea, volumul de materie cenușie din regiunile frontale ale creierului este direct legat de capacitatea cognitivă generală.
Copiii din familiile defavorizate aud cu aproape de patru ori mai puține cuvinte anual decât cei din familiile cu un statut profesional.
Studiile arată că un vocabular mai vast contribuie la performanțele academice mai bune.
Copiii din familiile de asistență socială aud aproximativ trei milioane de cuvinte pe an, în timp ce cei din familiile muncitorești aud șase milioane, iar cei din familiile profesionale aud până la 11 milioane. Aceasta înseamnă aproximativ 616, 1.251 și 2.153 de cuvinte pe zi.
Până la vârsta de trei ani, copiii din familiile defavorizate cunosc aproximativ 500 de cuvinte, comparativ cu 750 și 1.100 în celelalte grupuri.
Copiii care studiază o limbă străină timp de doi ani obțin scoruri SAT cu 14% mai mari decât cei care nu au învățat niciodată o limbă străină.
Un an de studiu al unei limbi străine aduce o îmbunătățire moderată, însă doi ani de studiu duc la creșteri semnificative ale scorurilor la secțiunile verbale și matematice ale testului.
„Studenții care au învățat limbi străine au obținut scoruri verbale mai mari decât cei care au studiat alte materii”, afirmă cercetătorii care au realizat studiul.
Copiii care joacă jocuri video mai mult de două ore pe zi au obținut scoruri cu 9,4% mai mici la examenele școlare față de cei care nu se joacă frecvent. Impactul jocurilor video asupra performanțelor academice este un subiect controversat.
Un studiu efectuat pe elevi din Marea Britanie a comparat rezultatele testelor ale celor care joacă frecvent și ale celor care nu joacă jocuri video.
„Nu a fost identificată nicio corelație pozitivă semnificativă între frecvența jocurilor și performanțele academice”, spun cercetătorii. „Jocul excesiv poate interfera cu temele, lectura, jocurile în aer liber, somnul sau interacțiunile sociale.”
Copiii ale căror mame au fost expuse la pesticide în timpul sarcinii au avut un IQ cu 1,4% mai mic decât copiii ale căror mame nu au fost expuse.
Cercetătorii de la Universitatea Columbia au observat o legătură directă între expunerea prenatală la clorpirifos, un pesticide comun, și un IQ mai scăzut la vârsta de șapte ani.
Impactul expunerii la pesticide este mai evident în ceea ce privește memoria de lucru, un element esențial al „funcției executive”. Faptul că substanțele invizibile din aer pot afecta inteligența copiilor este cu adevărat îngrijorător.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
În viața de zi cu zi, felul în...
