Foto: Freepik @freepik

Aceste particule fine sunt adesea invizibile și suficient de mici pentru a pătrunde adânc în plămâni, de unde pot trece în sânge și pot depăși chiar bariera hematoencefalică, ajungând în creier.

Descrierea studiului și metode de cercetare

Cercetătorii USC, conduși de prof. Megan Herting, au folosit date din cadrul studiului ABCD (Adolescent Brain Cognitive Development), unul dintre cele mai mari studii de acest tip din SUA. Prin intermediul acestuia, au urmărit relația dintre expunerea la poluanții PM2.5 și performanțele cognitive ale copiilor.

Aceste particule sunt generate de mai multe surse: traficul urban, emisiile industriale, dar și practicile agricole, unde sunt eliberate substanțe precum azotatul de amoniu. Studiul USC a analizat 15 componente chimice ale PM2.5 și a identificat că azotatul de amoniu are cea mai puternică asociere cu dificultățile de memorie și învățare la copii, potrivit Neuroscience News

Poluarea aerului și impactul PM2.5 asupra sănătății cognitive

Particulele PM2.5 sunt cunoscute ca fiind extrem de periculoase pentru sănătate, mai ales pentru copii și adolescenți, care au creierele în plină dezvoltare și sunt mai vulnerabili la factorii externi.

Când sunt inhalate, aceste particule pot declanșa reacții inflamatorii în organism și pot afecta structuri ale creierului implicate în funcțiile cognitive. Studiul USC subliniază că expunerea continuă la niveluri ridicate de PM2.5 poate duce la o degradare treptată a memoriei și a capacității de învățare la copii, un efect care poate continua și pe termen lung.​

Foto: Freepik @freepik

Azotatul de amoniu și sursele agricole

Descoperirea că azotatul de amoniu are un efect dăunător distinct asupra memoriei copiilor a schimbat perspectiva cercetătorilor asupra rolului poluării agricole în sănătatea publică. Acest compus, care rezultă din fertilizatori și alte activități agricole, este un component major al particulelor PM2.5 și a fost asociat direct cu probleme cognitive în rândul copiilor.

În acest context, cercetătorii sugerează necesitatea de a reglementa și monitoriza mai atent emisiile provenite din activitățile agricole, pe lângă sursele industriale și de trafic. Expunerea la astfel de poluanți poate avea consecințe pe termen lung, ducând la probleme de învățare care pot afecta parcursul educațional și succesul viitor al copiilor​.

Implicații pentru sănătatea publică și recomandări

Aceste rezultate subliniază importanța monitorizării și gestionării calității aerului, în special în zonele apropiate de activități agricole sau industriale.

Megan Herting, conducătoarea studiului, subliniază nevoia de politici publice mai stricte care să limiteze expunerea copiilor la astfel de poluanți. Deși particulele PM2.5 sunt reglementate la nivel mondial ca indicator al calității aerului, sursele specifice ale acestor particule sunt adesea ignorate.

Foto: Freepik @freepik

Cercetătorii USC propun ca viitoarele politici de mediu să se axeze și pe sursele agricole de poluare, pe lângă cele industriale și din trafic, pentru a minimiza riscurile asupra sănătății cognitive a copiilor​

Studiul atrage atenția asupra unui aspect esențial al sănătății publice: impactul pe termen lung al poluării aerului asupra creierului copiilor.

Cercetătorii planifică studii ulterioare care să aprofundeze modul în care diferitele surse de PM2.5 afectează structurile creierului și dezvoltarea acestuia pe parcursul adolescenței.

Rezultatele lor subliniază faptul că este nevoie de o abordare complexă a reglementărilor în domeniul poluării aerului, pentru a proteja mai bine tinerii și viitoarele generații.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.