România încearcă să rezolve „ecuația” educației de 35 de ani, dar cu fiecare modificare legislativă, pare să adauge tot mai multe necunoscute. Ce face Finlanda diferit și eficient?
În încercarea de a-și răsfăța copiii, mulți părinți uită adesea că rolul lor principal este de a-i pregăti pentru lumea reală, din afara mediului familial.
Acest lucru presupune menținerea siguranței și sănătății copiilor, asigurându-se totodată că aceștia dobândesc comportamente sociale adecvate și își dezvoltă autonomia pe măsură ce se apropie de maturitate.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Atunci când răsfățul copiilor este oferit într-un mod exagerat și constant, aceștia se pot transforma în ceea ce numim „copii răsfățați”, ajungând să dezvolte un comportament tiranic, scrie guiainfantil.com. Aceștia sunt copiii care cred că sunt centrul universului, cer atenție excesivă din partea părinților și nu le pasă de modul în care acțiunile lor îi afectează pe ceilalți.
Este evident că micuții răsfățați nu se nasc astfel, ci sunt modelați de părinți și îngrijitori, care au un rol esențial în formarea acestui comportament.
Sunt foarte concentrați pe propria persoană, crezând că sunt centrul lumii.
Cer atenție constantă, nu doar de la părinți, ci de la toți din jur. Cu cât primesc mai multă atenție, cu atât cer mai mult.
Nu pot sau nu vor să conștientizeze cum comportamentele lor îi afectează pe ceilalți.
Au o toleranță scăzută la disconfort, în special când acesta este cauzat de frustrare, dezamăgire, plictiseală, întârzieri sau refuzuri ale cererilor lor; de obicei, își exprimă nemulțumirea prin crize de furie, insulte sau chiar violență.
Dezvoltă foarte puține resurse pentru a rezolva problemele sau pentru a face față experiențelor negative.
Dau vina pe ceilalți pentru propriile acțiuni și se așteaptă ca altcineva să le rezolve problemele.
Uneori le este greu să simtă vinovăție sau remușcări pentru faptele lor.
Se adaptează cu dificultate în medii din afara familiei, cum ar fi la școală, deoarece nu răspund bine la structuri sociale sau la autorități.
Adesea, acești copii se simt triști, supărați, anxioși sau fragili emoțional și au o stimă de sine scăzută.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Este clar că, dacă dorim să rupem cercul răsfățului, părinții trebuie să fie cei care inițiază acest proces. Sunt foarte puțini, dacă nu chiar inexistenți, copiii care renunță de bunăvoie la o viață confortabilă, care decid spontan să depună eforturi sau să iasă din zona lor de confort.
Este recomandat să consultați un specialist în psihologie pentru a aduce o schimbare fundamentală în modul în care este structurată ierarhia familiei, astfel încât copilul să poată prelua din nou responsabilitățile proprii dezvoltării sale.
Iată câteva recomandări importante:
Atunci când educați copiii, trebuie să fiți toleranți, dar să stabiliți limite clare pentru atitudinile și comportamentele nepotrivite.
Bebelușii și copiii mici au nevoie de dragoste și afecțiune, însă un răsfăț excesiv poate fi la fel de dăunător ca o autoritate prea strictă.
Evitați supraprotecția; copiii trebuie să aibă ocazia să exploreze și să evolueze, fără a fi izolați într-o „bulă de siguranță.”
Controlul în familie trebuie să aparțină părinților, nu copiilor. Structura familială este una ierarhică, în care părinții conduc.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Sistemul educațional din...
Sistemul educațional din...