România încearcă să rezolve „ecuația” educației de 35 de ani, dar cu fiecare modificare legislativă, pare să adauge tot mai multe necunoscute. Ce face Finlanda diferit și eficient?
Data publicării:
De mai bine de trei decenii, România încearcă să reformeze un sistem educațional care pare un labirint fără ieșire. În ciuda celor peste 100 de modificări aduse Legii educației, rezultatele rămân dezamăgitoare. Elevii continuă să se simtă neînțeleși, profesorii sunt adesea slab pregătiți, iar programele școlare, învechite și încărcate, nu reușesc să inspire generațiile actuale.

Pentru a înțelege succesul unui model educațional considerat de top la nivel mondial, reporterii România Te Iubesc au vizitat Finlanda. Școlile din Helsinki atrag anual mii de vizitatori care doresc să descopere secretele acestui sistem. Popularitatea vine însă cu un preț: școlile au introdus taxe pentru a limita afluxul, dar și pentru a acoperi costurile organizatorice.

Citește și Cum a reformat Finlanda educația acum 44 de ani? Un model de sistem de învățământ de neegalat care asigură calitate pentru toți elevii: „Nu există meditații!”

Diferența PISA: Finlanda în vârf, România la coadă

SURSA FOTO: freepik.com @yuliyal

Elevii finlandezi domină testele PISA, care evaluează competențele școlarilor din întreaga lume. În schimb, România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană, depășind doar Bulgaria.

Cheia succesului finlandezilor constă în profesori foarte bine pregătiți și în autonomia lor didactică. Accentul se pune pe dezvoltarea unor cunoștințe practice și nu pe formarea "vârfurilor," ci pe ridicarea nivelului general al tuturor elevilor.

Starea de bine: o prioritate

În Finlanda, educația nu înseamnă doar acumularea de informații, ci și echilibrul între viața școlară și timpul liber.

„Mai puțin înseamnă mai mult”, explică Jouni Kangasniemi, consilier în Ministerul Educației. Elevii nu sunt suprasolicitați cu teme, iar timpul liber contribuie la o învățare mai eficientă.

Tehnologie și practică, nu teorie învechită

Într-o școală din Jyvaskyla, fiecare elev are acces gratuit la un laptop, iar digitalizarea este la ordinea zilei.

Nu se mai învață formule pe de rost, ci cum să le aplici în viața reală.

În contrast, în România, accentul cade încă pe memorare mecanică, iar experimentarea rămâne la marginea sistemului.

SURSA FOTO: freepik.com @lenblr

Lecții pentru viață încă din gimnaziu

Un element definitoriu pentru sistemul finlandez este integrarea practicii profesionale încă din gimnaziu. Elevii experimentează locuri de muncă reale, deprind abilități de organizare și sunt încurajați să-și asume responsabilități.

Sofia, o adolescentă cu părinți români crescută în Finlanda, își amintește cum a lucrat într-o cafenea la doar 14 ani.

Educație antreprenorială: viitorul începe devreme

La 16 ani, Jonna, elev finlandez, conduce deja o afacere cu mingi de golf recondiționate.

Sistemul educațional îl susține să gândească antreprenorial și să își administreze eficient timpul și resursele.

România: un model industrial depășit

Expertul educațional Radu Szekely remarcă o diferență majoră: în timp ce Finlanda dezvoltă abilități pentru toți elevii, România rămâne blocată într-un model industrial de învățare, orientat către elite.

Investițiile scăzute, de doar 4,3% din PIB, comparativ cu 5,7% în Finlanda, contribuie la acest decalaj.

SURSA FOTO: freepik.com @jorfer

Centre pentru tineri: starea de bine continuă după școală

În Helsinki, 50 de centre pentru tineri oferă activități educaționale și recreative gratuite, contribuind la dezvoltarea abilităților sociale și la prevenirea problemelor emoționale.

România rămâne departe de astfel de inițiative.

Ce putem învăța de la Finlanda?

Modelul finlandez ne arată că succesul educației vine din investiții consistente, echilibru între viața școlară și cea personală și o abordare practică.

Pentru ca România să progreseze, este necesară o schimbare profundă, care să pună elevul și nevoile sale reale în centrul procesului educațional.



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.



Autorul articolului: Loredana Iriciuc
Categorie: Recomandari si sfaturi

Articole similare


Cele mai noi articole

Când încep bebelușii să râdă?

Este unul dintre momentele magice ale părinției pe care le-ai așteptat cu...


Top citite
Ce este mai important să-ți înveți copilul decât să spună „mulțumesc”. Psiholog: „Așa trebuie să-ți educi micuțul pentru a trăi mai fericit!” / FOTO: freepik.com @olyakomarova

Ce este mai important să-ți înveți copilul decât să spună „mulțumesc”. Psiholog: „Așa trebuie să-ți educi micuțul pentru a trăi mai fericit!”

O nuvelă scrisă de Fiodor Dostoievski în 1848 a devenit virală pe rețelele sociale și se vinde rapid în librării / FOTO: freepik.com@jannoon028

O nuvelă scrisă de Fiodor Dostoievski în 1848 a devenit virală pe rețelele sociale și se vinde rapid în librării

Bunicii din generația Boomer NU sunt de acord cu parentingul blând: „Copiii devin prea sensibili!”. Argumentele științifice care dovedesc contrariul / FOTO: freepik.com @SkelDry

Bunicii din generația Boomer NU sunt de acord cu parentingul blând: „Copiii devin prea sensibili!”. Argumentele științifice care dovedesc contrariul

Sindromul Savant. Medic psihiatru: „Există trei teorii principale care încearcă să explice originile acestei afecțiuni” / FOTO: freepik.com @Creative Design 788

Sindromul Savant. Medic psihiatru: „Există trei teorii principale care încearcă să explice originile acestei afecțiuni”

pixel