Șapte semne care arată că ai tăi copii sunt victime ale parentificării. Consecințele grave pe care le poate avea acest fenomen / FOTO: freepik.com @EyeEm

Această inversare a rolurilor familiale este cunoscută sub numele de parentificare, un termen inventat în 1973 de psihiatrul maghiar-american Ivan Boszormenyi-Nagy. El a descris parentificarea ca fiind situația în care rolurile părintești și ale copilului sunt inversate, perturbând astfel procesul natural de dezvoltare al copilului.

Termenul este, de asemenea, discutat într-un articol din revista științifică ScienceDirect din 2011, care definește parentificarea ca fiind „fenomenul în care copiii își asumă responsabilități de îngrijire și își îndeplinesc acest rol pentru părinți, frați sau alți membri ai familiei, în detrimentul propriilor lor nevoi de dezvoltare”.

Citește și Trăsăturile tipice de personalitate ale părinților buni, conform unui psiholog

Semnele care arată că ai tăi copii sunt victime ale parentificării

SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm

1) Rolurile familiei sunt inversate

Copilul preia responsabilități parentale, cum ar fi impunerea de reguli pentru frații săi, servind ca mediator în conflictele familiale sau chiar având grijă de părinți, ca și cum ar fi propriul lor îngrijitor.

2) Apare preocuparea excesivă pentru părinți

De asemenea, copilul manifestă o preocupare constantă (și excesivă) pentru starea fizică sau emoțională a părinților săi. Acest lucru poate fi evident prin întrebări constante referitoare la sănătatea lor, starea lor de spirit sau nevoile lor.

3) Responsabilitatea față de părinți este inadecvată

Copilul preia responsabilități care depășesc nivelul său de dezvoltare. De exemplu, se ocupă de sarcini casnice dificile, gestionează finanțele familiei sau acționează ca un interpret pentru părinții săi în situații sociale sau medicale.

4) Nu există limite între rolurile de copil și de adult

În plus, copilul nu distinge clar între rolul său de copil și cel al părinților ca adulți responsabili. De exemplu, copilul se implică excesiv în deciziile familiei, cum ar fi cele legate de bani sau disciplinarea fraților.

5) Încearcă să-și protejeze părinții

Un alt indiciu al parentificării este când copilul încearcă să-și apere părinții de griji sau conflicte externe. Ei pot ascunde adevărul despre problemele familiale sau pot subestima situațiile dificile pentru a preveni stresul părinților.

6) Este mult mai matur decât vârsta 

Demonstrează o maturitate emoțională sau cognitivă neobișnuită pentru vârsta lor. Este posibil să fie excesiv de serioși, preocupați sau să aibă un comportament similar cu al unui adult în contexte sociale sau familiale.

7) Își neglijează propriile nevoi

Copilul își neglijează propriile nevoi emoționale, fizice sau sociale pentru a le da prioritate celor ale părinților sau fraților. Aceasta poate duce la o lipsă de atenție acordată îngrijirii personale, cum ar fi igiena personală sau performanța școlară.

Vezi și Cea mai importantă afirmație pe care să o spui copilului tău atunci când este într-o criză, potrivit unui psiholog

Cum îi afectează parentalizarea pe copii

SURSA FOTO: freepik.com @The Yuri Arcurs Collection

Consecințele parentificării asupra copiilor sunt evidente și semnificative. Studiile arată că lipsa unei separări clare între rolurile părintești și cele ale copilului poate avea consecințe importante asupra dezvoltării copiilor. Mai mult decât atât, parentificarea poate duce la:

Stres, anxietate, tristețe...

Întrucât copilul preia responsabilitățile și îngrijorările adulților, el poate experimenta niveluri ridicate de stres, anxietate și presiune emoțională. Aceste efecte se manifestă prin simptome precum tristețea, iritabilitatea, teama sau problemele de somn.

Dificultăți la nivel social

Parentificarea afectează și dezvoltarea abilităților sociale și a relațiilor interpersonale ale copilului. Concentrați asupra nevoilor și problemelor părinților lor, copiii întâmpină dificultăți în menținerea relațiilor sănătoase cu aceștia. Pot avea dificultăți în comunicarea eficientă, rezolvarea conflictelor sau stabilirea limitelor personale.

Repercusiuni academice și profesionale

Stresul emoțional și responsabilitățile suplimentare pot afecta capacitatea copilului de a se concentra la școală și de a finaliza temele. Pe termen lung, acest lucru poate influența performanța academică și poate limita oportunitățile educaționale și de angajare viitoare. În plus, pot apărea dificultăți în stabilirea unor obiective personale și profesionale clare, deoarece copiii sunt prea concentrați pe nevoile celorlalți.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.