Când ar trebui să ne îngrijoreze tristețea copiilor. Psiholog: ”Nu mai știm să ne creștem firesc copiii”
Când realizezi că copiii tăi nu au ascultat și nu au înțeles ceea ce le-ai spus, cum te simți? Dezamăgit, neajutorat, furios?
Fiecare etapă de dezvoltare este caracterizată de un mod diferit de a înțelege pe care copiii îl au. Conștienți de acest progres în timp, nouă, părinților, ar trebui să ne fie mai ușor să ne putem adapta limbajul la abilitățile de înțelegere ale copiilor.
Folosirea cuvintelor simple și a propozițiilor scurte poate fi utilă atunci când vorbești cu copii mici și preșcolari, dar nu și cu pre-adolescenți care au nevoie de explicații mai detaliate, limbaj simplu imediat, dar netrivial etc.
Pentru a stabili o relație cu copiii tăi bazată pe dialog, respect și înțelegere reciprocă care să dureze în timp, este esențial să ai capacitatea de a asculta.
A-ți asculta copilul înseamnă a avea capacitatea de a te distanța de propriile experiențe, preocupări și prejudecăți, înseamnă să-ți lași deoparte propriile cadre de referință și convingeri personale pentru a-ți „descoperi ” copilul în unicitatea și în potențiala sa libertate.
Dacă discutăm cu copiii, să ne amintim să le separăm comportamentul de identitatea lor. În practică înseamnă să acordăm o atenție deosebită cuvintelor pe care le punem după propoziții.
A ataca identitatea unui copil numindu-l prost, incapabil, stângaci, în timp înseamnă distrugerea relației pe care o ai cu el. Comportamentele greșite trebuie corectate. Când certați copiii, trebuie să o faceți pentru ceea ce au făcut ei fără a afecta cine sunt. Copiii noștri sunt unici și importanți.
Adesea noi, părinții, fără să ne dăm seama, nu acceptăm emoțiile pe care ni le exprimă copiii noștri și ne trezim exprimând fraze precum:
- Nu ai de ce să fii supărat
- La vârsta ta nu poți să fii obosit
Reacționând astfel, mesajul transmis copiilor este să nu aibă încredere în percepțiile lor, ci să ne bazăm doar pe ale noastre și să le acceptăm ca adevărate.
Foto: Monstera Production/ Pexels
Un alt element important al comunicării este cel al coerenței; înseamnă a te exprima în așa fel încât cele trei tipuri de comunicare pe care le avem să fie în armonie între ele. Există trei forme de comunicare:
- verbală: cuvintele pe care le rostești
- paraverbală modul în care pronunți caracteristicile vocii tale (ton, volum, ritm)
- non-verbală, numită și limbajul corpului compus din postură, felul în care respiri, gesturile tale, zâmbetele etc....
Aceeași propoziție poate căpăta semnificații diferite în funcție de modul în care o pronunțăm. Atitudinea din spatele cuvintelor tale este la fel de importantă ca și cuvintele în sine.
Obiectivul comunicării cu copiii este un dialog deschis, care ține cont de opiniile fiecăruia, care îl face pe copil să se simtă respectat și apreciat și îl încurajează constant să se exprime și să-și scoată la iveală sentimentele, emoțiile, gândurile și mai ales temerile.
- A asculta și a rămâne tăcut: a comunica înseamnă și a asculta și pentru a face acest lucru trebuie să învățăm să rămânem tăcuți. Adesea noi, părinții, între o abordare supraprotectivă și anxietatea de a dori cu orice preț să predăm, comunicăm într-un mod intruziv, vorbind constant.
- Fii sincer: a fi un părinte de încredere nu înseamnă a fi infailibil, chiar și un adult poate să greșească, să aibă îndoieli sau să nu știe ceva. Este util să le transmiteți copiilor dumneavoastră capacitatea de a se implica, de a-și recunoaște slăbiciunile, de a le accepta neajunsurile. Pentru ca ei să facă asta, trebuie să învățăm să le arătăm pe ale noastre.
Sinceritatea înseamnă a fi gata să vorbești despre orice, cu orice ocazie. În schimb, tendința generală este de a vorbi doar atunci când este ceva în neregulă sau ne preocupă atitudinea lor.
Nu ne putem aștepta să vorbim cu copiii noștri doar atunci când avem nevoie. De fapt, cum ne putem aștepta ca copiii să se simtă pregătiți să discute probleme importante cu noi dacă nu am abordat niciodată mici probleme zilnice cu ei?
Amintiți-vă: A împărtăși ceea ce s-a întâmplat în timpul zilei, a vorbi despre ceea ce ne place, despre speranțe și planuri are funcția de a întări legătura dintre membrii familiei și, de asemenea, de a menține deschis canalul de comunicare, astfel încât atunci când vom avea nevoie să vorbim despre ceva serioși sau urgent, vom fi cu toții mai disponibili.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Parentingul este, fără...
Cunoașterea personalității...
Gândirea distorsionată este o tendință comună a minții...
Parentingul este, fără...
Conversațiile cu copiii mici sunt esențiale pentru...
Toată lumea își dorește să fie percepută ca o persoană...