Vezi versiune Desktop
Nu ai nevoie de discursuri motivaționale! Aceste gesturi mici de zi cu zi îți ajută copilul să-și dezvolte o încredere de sine puternică
Nu îți mai povestește fiecare detaliu din ziua lui, își transformă camera într-un teritoriu cu reguli proprii și îi simți uneori nerăbdarea în glas atunci când îl întrebi ce mai face.
Nu există o dată exactă la care copilăria se încheie și începe preadolescența - deși specialiștii spun că aceasta debutează undeva între 8 și 12 ani, notează bebesymas.com.
Însă, există semne fără echivoc că această tranziție a început. Sunt nu doar schimbări fizice, ci și mici transformări în felul în care copilul tău se raportează la lume.
Și, cel mai important, aceste schimbări nu sunt o respingere a ta, chiar dacă uneori pot părea așa.
SURSA FOTO: freepik.com @freepik
Dintr-odată, oglinda nu mai este doar un simplu obiect în baie: devine o poartă către un univers plin de nesiguranțe și descoperiri.
Preadolescența aduce o nouă conștientizare a corpului. Dacă înainte copilul tău își lua primul tricou găsit și ieșea pe ușă, acum s-ar putea să se schimbe de trei ori înainte să fie mulțumit.
De exemplu: observi că petrece mai mult timp în baie, te întreabă brusc dacă îi stă bine un tricou sau dacă părul lui „arată ciudat”. Poate începe să folosească parfum sau, dimpotrivă, refuză să facă duș spunând: „De ce? Nu am transpirat!”.
În această etapă, imaginea pe care o proiectează în fața celorlalți devine extrem de importantă.
Ce înseamnă: Își explorează identitatea și începe să măsoare cum este perceput de ceilalți. Opinia grupului de prieteni capătă o importanță uriașă.
Cum să reacționezi: Evită criticile sau ironiile. Un comentariu de genul „ce îngâmfat ai devenit!” poate să-l facă să se simtă rușinat sau respins. În schimb, normalizează aceste schimbări cu empatie: „Este normal să vrei să arăți bine, mi s-a întâmplat și mie la vârsta ta.”
Dacă înainte copilul tău te chema să-i vezi ultimele creații LEGO sau te ruga să-i stai alături când își făcea temele, acum camera lui a devenit un adevărat refugiu.
Ușa închisă devine o regulă, nu o excepție, iar atunci când intri, îi poți surprinde o ușoară stare de disconfort.
De exemplu: îl întrebi cum a fost la școală și primești un simplu „bine”, fără alte detalii. Dacă insiști, poate să-și dea ochii peste cap sau să răspundă: „Mamă, nu s-a întâmplat nimic interesant.”
Ce înseamnă: Își dezvoltă nevoia de intimitate și încearcă să-și definească identitatea. Este modul lui de a spune „Vreau să învăț cine sunt, dincolo de ce așteaptă ceilalți de la mine.”
Cum să reacționezi: Nu o lua ca pe o respingere personală. Respectă-i spațiul, dar rămâi disponibil. În loc să insiști cu întrebări directe de genul „Ce e în neregulă?”, creează contexte relaxate de conversație - în mașină, la plimbare sau când gătiți împreună.
Cele mai bune discuții apar adesea fără contact vizual și fără presiune.
Dacă înainte făceai voci caraghioase sau dansai prin sufragerie și copilul tău râdea în hohote, acum lucrurile s-au schimbat. Dacă repeți aceleași gesturi în public, vei vedea cum te privește îngrozit și îți șoptește jenat: „Mamă, te rog, ce rușine!”.
Preadolescența este vârsta contradicțiilor: își doresc să se diferențieze de părinți, dar, în același timp, încă au mare nevoie de validarea lor.
De exemplu: distribui într-un grup de WhatsApp al familiei o fotografie cu el de când era mic, adorabil și cu obrajii plini de coșuri. Imediat primești un mesaj scurt și categoric: „Șterge poza acum!”
Ce înseamnă: Își construiește propria identitate și încearcă să se desprindă de imaginea copilului mic. În această etapă, modul în care este perceput de ceilalți devine extrem de important.
Cum să reacționezi: Chiar dacă nu intenționezi să îl rănești, evită să îi amplifici rușinea. Este perfect normal ca un preadolescent să își stabilească limite. Întreabă-l înainte să distribui fotografii sau povești despre el și respectă-i dorința de a controla imaginea pe care o proiectează în fața celorlalți.
Copilul tău este, în esență, același copil, doar că trece printr-un proces intens de transformare.
Vor exista momente în care te vei simți aproape de el și clipe în care te vei simți pierdut. Uneori te va respinge, alteori te va căuta cu o nevoie urgentă pe care nici măcar el nu va ști să o explice.
Important nu este să eviți aceste schimbări, ci să le însoțești cu răbdare, respect și fără dramatism.
Chiar dacă neagă, chiar dacă își dă ochii peste cap sau pare indiferent, tu rămâi refugiul său. Te iubește - doar că acum își exprimă iubirea într-un mod diferit.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
