Vezi versiune Desktop
„Coaseți bine, vreau să fie ca înainte!” Cele mai nepotrivite lucruri pe care bărbații le spun în sala de nașteri, dezvăluite de o moașă pe TikTok
„Ca terapeuți specializați în lucrul cu copiii și familiile, am însoțit mii de părinți și copii în lupta cu stresul și anxietatea. Aproape zilnic, primim mesaje și apeluri de la părinți care cer sprijin și orientare”, spun terapeutele Ashley Graber și Maria Evans în rubricile CNBC.
Când un copil se confruntă cu îngrijorări persistente, părinții ajung să se simtă neputincioși. Vor, din tot sufletul, să-l ajute, dar nu știu de unde să înceapă.
Iar primul pas este să înțeleagă ce se întâmplă, cu adevărat, în mintea copilului.
Iată cele mai frecvente 6 lucruri care le provoacă îngrijorare copiilor și pe care mulți părinți nu le conștientizează.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Pe măsură ce cresc și încep să-și construiască identitatea, copiii devin tot mai preocupați de modul în care sunt percepuți de cei din jur.
Vor să fie acceptați, să se integreze în grup și să fie plăcuți de colegii lor.
Atunci când se simt diferiți, prin aspect fizic, interese, cultură, etnie sau alte elemente ale identității, pot deveni anxioși sau chiar pot deveni ținta tachinărilor ori a bullyingului.
Accesul la rețelele de socializare accentuează presiunea legată de dinamica socială și poate avea un impact negativ asupra stimei de sine a copiilor.
Mulți își compară viața cu cea a altora, uneori cu persoane necunoscute, prezentate într-o lumină idealizată.
Folosirea nesupravegheată a platformelor sociale le poate amplifica anxietatea. Văzând online vieți aparent „perfecte”, copiii ajung să simtă că nu sunt suficient de buni, de populari sau de interesanți.
Evenimente precum mutarea într-o casă nouă sau schimbarea școlii pot fi emoționante, dar în același timp înfricoșătoare. Chiar și atunci când o schimbare este, în esență, pozitivă, copilul poate trăi un sentiment de pierdere, înainte de a înțelege beneficiile.
De exemplu, înainte de a se bucura de venirea pe lume a unui frate sau a unei surori, s-ar putea să simtă tristețe că nu mai sunt „singurul copil”.
Iar unele schimbări, precum plecarea unui părinte sau mutarea celui mai bun prieten, pot fi pur și simplu dureroase, fără o parte bună imediată.
În multe familii, zilele copiilor sunt pline de activități de dimineață până seara, fără prea mult timp pentru relaxare. Însă lipsa timpului liber nestructurat poate duce la apariția stresului cronic.
Este important ca cei mici să aibă parte de timp de joacă și pauze reale.
Joaca nu este doar distracție, este modul prin care copiii procesează emoțiile, învață și înțeleg lumea din jur.
Copiii nu au nevoie ca lucrurile să fie mereu la fel, dar au nevoie de predictibilitate. Schimbările bruște de plan sau promisiunile nerespectate (cum ar fi un îngrijitor care întârzie constant) pot genera anxietate.
La fel, atunci când primesc mesaje diferite de la adulți sau când regulile se schimbă de la o zi la alta, copiii pot simți nesiguranță și confuzie, ceea ce le afectează echilibrul emoțional.
Traumele, indiferent cât de mari sau mici, pot avea un impact asupra copiilor. Ele activează răspunsul la stres al organismului, făcându-i pe cei mici să se simtă în permanență în stare de alertă, incapabili să se relaxeze sau să se simtă în siguranță.
Chiar și experiențele aparent minore, cum ar fi o mușcătură de câine, un accident ușor sau un incident care implică o persoană dragă, pot zdruncina sentimentul de securitate.
Ulterior, simpla amintire a acelui moment poate reactiva frica și îngrijorarea.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Există multe strategii practice prin care îți poți sprijini copilul în momentele în care simte emoții intense. Secretul este să-l înveți din timp, într-un context liniștit, înainte ca situațiile stresante să apară.
Iată câteva metode simple și eficiente recomandate de cele două terapeute.
Un prim pas este ca cel mic să învețe să pună nume emoțiilor pe care le simte.
Explică-i că grijile, atunci când sunt ținute în tăcere, devin mai mari și mai greu de suportat. Spune-i că, exprimându-le cu voce tare, fie în fața ta, a unui prieten apropiat sau a unui frate ori soră, va începe să se simtă mai bine.
Chiar și atunci când doar își spune în gând: „Sunt îngrijorat de ce crede profesorul despre mine”, acest exercițiu îl poate ajuta să-și regleze emoțiile.
Creează un obicei din a respira adânc împreună cu copilul, mai ales înainte de culcare. Pune-l să își așeze o mână pe burtă și să simtă cum aceasta se umflă ca un balon la fiecare inspirație.
Transformă momentul într-un joc: ridicați câte un deget la fiecare inspirație și coborâți-l la fiecare expirație. Este o metodă de a-l calma și de a-i oferi un sentiment de control.
Ajută-ți copilul să-și creeze un „bagaj” de afirmații de încurajare pe care să le folosească în momentele de teamă sau nesiguranță. Spune-i că poate repeta:
„Lucrurile sunt mai ușoare a doua oară.”
„Pot să fac asta.”
„Este doar o stare temporară. Știu că și cele mai grele sentimente trec.”
„Doar pentru că îmi imaginez ceva rău, nu înseamnă că se va întâmpla.”
Dacă anxietatea copilului tău pare să apară din senin și să-i dea peste cap ziua, o tehnică utilă este programarea unui timp special pentru griji.
Oferă-i o fereastră de 15 minute mai târziu în cursul zilei în care să-și exprime liber emoțiile.
Poți spune: „Știu că ești îngrijorat. Am o idee care s-ar putea să te ajute. Când ajungem acasă, setăm un cronometru și, timp de 15 minute, poți să te gândești la ce te frământă, să vorbești cu mine sau chiar să țipi în pernă dacă simți nevoia. Când se oprește cronometrul, lăsăm grijile deoparte.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
