Vezi versiune Desktop
Există cu adevărat instinctul matern? Un psiholog, un psihanalist, un antropolog și un neurobiolog au dat, în unanimitate, același răspuns: „NU!”
„Supraîncărcarea curriculară și extracurriculară a elevilor. Se discută de multă vreme că volumul informației didactice, volumul materiei este supradimensionat în educație. De aici se ajunge și la o idee aparent paradoxală: se învață prea mult în școală. Niciodată nu învățăm prea mult, niciodată nu știm prea mult, dar nu despre asta este vorba. Un proces de selecție a materiei este necesar, astfel încât să se arunce balastul și copiii să fie invitați la cunoaștere prin lecturi complementare, suplimentare. Asta e ce se întâmplă în școală.
Ce se întâmplă în afara școlii? Părinții, în baza acelorași ambiții corecte, nu, își trimit copiii la diverse cursuri. În felul acesta îi supraîncărcăm. Copiii ajung seara târziu, obosiți, își mai aduc aminte că mai au și o temă de făcut, mai au și o lectură. Și, astfel, se ajunge la supraîncărcare, la suprasolicitare, la sindromul burnout care se manifestă și la copii. Ce e de făcut? Cum ne revenim din această cursă către performanță? Cum ajungem să respectăm și dreptul copilului la timp liber, la relaxare, la joacă?” a întrebat prof. univ. dr. Sorin Ivan.
Prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară, director al Departamentului de Formare a Profesorilor din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, a subliniat importanța cercetării asupra profilului elevului și a contextului educațional
„Problema este că orice element de supraîncărcare, de suprasolicitare, duce la respingere a acelui fenomen. Sunt multe studii care spun că dacă vrei să scapi de un obicei prost trebuie să-l forțezi, să faci mai mult din acel lucru, atât de mult încât creierul să asocieze senzația de rău care va urma cu comportamentul respectiv ca să o respingă.
Eu spun de foarte mulți ani că noi trebuie să facem cercetări asupra a ceea ce se întâmplă în educație. În cazul de față, profilul elevului. Cum arată copilul acesta? Cât mai este el de permeabil la anumite metode? Cât de mult trebuie să introducem sau să nu mai introducem?
Noi trebuie să găsim soluția de echilibru!” a spus prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară.
Citește și Goana după „cea mai bună școală”: ambiția părinților și coșmarul copiilor?
SURSA FOTO: freepik.com @hryshchyshen
Expertul în educație a remarcat că, deși unii profesori susțin că nu este atât de mult de învățat, realitatea este că volumul de informații care acoperă toate materiile și poate fi copleșitor pentru elevi.
„Sunt profesori care o să vină și o să spună: nu-i atât de mult de învățat! Da, dar sunt la toate materiile”, subliniază prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară.
El a propus un exercițiu de empatie pentru a înțelege mai bine această provocare:
„Eu aș invita un profesor de specialitatea X și să învețe toate celelalte materii pe care le învață un copil de clasa a VII-a sau a VIII-a. Să vadă dacă este capabil în timpul respectiv să învețe, să se mai și joace - că până la urmă viața este formată nu doar din a învăța, ci și din a face și altceva, pentru că și noi după serviciu vrem să ne relaxăm, să ne simțim bine.
Avem nevoie de toate! E ca într-o ciorbă: nu poți să pui doar pui, pentru că faci mâncare de pui, nu mai faci ciorbă. Toate se combină pentru un gust bun!”, a adăugat prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară.
SURSA FOTO: freepik.com @standret
În cadrul emisiunii DCEdu, prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară a adus în discuție un aspect important al educației: importanța cercetării în formularea strategiilor educaționale. Expertul în educație a subliniat că o strategie corectă nu poate fi elaborată fără a avea date concrete în spate, avertizând că deciziile bazate pe reacții personale pot duce la implementarea unor măsuri neeficiente.
„Nu poți să ai o strategie corectă, dacă nu ai cercetări în spate. Altfel, vor fi decizii influențate de reacții personale, cum a fost când s-a introdus modulul în învățământ. Sunt mai bune modulele decât semestrele? Nu știu! N-a făcut nimeni cercetare! Cineva la un moment dat a spus: eu cred că-i mai bine. Nu mi-a arătat nimeni o cercetare, o pilotare făcută pe câteva școli după aceea să se generalizeze, să facă cineva lucrurile așa cum trebuie făcute.
Eu fără cercetare, nu iau decizii. Este un lucru firesc. E ca și cum te duci la medic și-ți zice ia pastila cutare. Dar, nu ți-am spus simptomele. Nu mă interesează!
Cercetarea înseamnă că mi-a validat că acel lucru va funcționa!”, a mai spus prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară.
URMĂRIȚI EMISIUNEA DCEDU INTEGRAL:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vă întrebați dacă aveți de...
Bebeluțul tău adorme doar când...
Pe măsură ce cel mai...
