Cele mai frecvente comportamente ale părinților care îi fac pe copii să se simtă neiubiți. Ce spun psihologii despre aceste greșeli comune?
De câte ori la vârsta copilăriei nu ai auzit spunându-ți ”Țiam zis eu! Nu ai vrut să asculți..”. Sau, de câte ori i-ai spus acest lucru copilului tău, atunci când acesta a făcut o boacănă, nu din răutate, bineînțeles, ci mai mult din dezamăgire pentru suferința pe care el trebuie să o indure din cauza eșecului sau a greșelii făcute.
Ca părinți, ne dorim să ne protejăm copiii și să îi ghidăm în luarea celor mai bune decizii. În efortul nostru de a-i învăța ce este bine și ce nu, uneori folosim expresii care, deși intenționate ca sfaturi, pot avea un impact negativ asupra relației noastre cu ei.
Una dintre aceste expresii este „Ți-am spus eu!”. Deși pare inofensivă, ea poate afecta încrederea copilului, relația părinte-copil și dezvoltarea emoțională a acestuia.
Când un copil face o greșeală, este deja într-o stare de vulnerabilitate. Expresia „Ți-am spus eu!” poate amplifica acest sentiment, făcând copilul să se simtă rușinat sau inferior.
În loc să se concentreze pe lecția învățată, copilul poate deveni mai anxios sau mai nesigur în a lua decizii pe viitor, de teamă să nu fie din nou judecat.
Această scădere a încrederii de sine poate avea repercusiuni pe termen lung, afectând dezvoltarea personalității și abilitatea de a lua decizii independente.
Fotografie de la Towfiqu Barbhuiya/ Pexels
Relația dintre părinte și copil se bazează pe încredere și comunicare deschisă. Atunci când un părinte folosește frecvent expresii precum „Ți-am spus eu!”, copilul poate începe să evite să discute despre greșelile sale sau să caute sprijin atunci când are nevoie.
Acest lucru poate crea o distanță emoțională între părinte și copil, subminând o relație care ar trebui să fie bazată pe sprijin și înțelegere reciprocă.
Copiii învață cel mai bine prin experiențe directe, inclusiv prin greșeli. Este important să le oferim spațiul de a face aceste greșeli și de a învăța din ele, fără a le induce sentimentul de vinovăție sau rușine.
În loc să spunem „Ți-am spus eu!”, o abordare mai eficientă ar fi să îi ajutăm să reflecteze asupra a ceea ce s-a întâmplat și să discute despre cum ar putea proceda diferit în viitor. Astfel, copilul învață nu doar lecția imediată, ci și dezvoltă abilități de gândire critică și rezolvare de probleme.
Fotografie de la Yan Krukau/Pexels
În loc de a sublinia greșelile copilului cu „Ți-am spus eu!”, este esențial să creăm un mediu în care copilul să se simtă încurajat să încerce lucruri noi, chiar dacă asta înseamnă că uneori va greși.
Părinții pot folosi întrebări deschise și discutii constructive pentru a ajuta copilul să înțeleagă consecințele acțiunilor sale și să dezvolte soluții alternative.
De exemplu, în loc să spui „Ți-am spus eu că nu trebuia să faci asta”, poți întreba „Ce ai învățat din ceea ce s-a întâmplat?” sau „Cum ai putea să faci diferit data viitoare?”.
Copiii învață multe prin observarea comportamentului părinților. Dacă părintele recunoaște propriile greșeli și vorbește deschis despre ele, copilul va înțelege că este în regulă să greșească și că fiecare greșeală este o oportunitate de a învăța.
În loc de „Ți-am spus eu!”, părintele poate spune „Știu că a fost greu, dar este bine că ai încercat” sau „Am și eu momente în care fac greșeli, dar încerc să învăț din ele”.
Evitată, expresia „Ți-am spus eu!” poate contribui la construirea unei relații mai sănătoase și mai pozitive între părinte și copil.
În loc să sublinieze greșelile, părintele poate alege să sprijine copilul în procesul de învățare, să îi ofere încredere și să îl încurajeze să încerce din nou.
Astfel, copilul va crește într-un mediu în care se simte în siguranță să exploreze, să învețe și să se dezvolte armonios.
Publicitate
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.