Vezi versiune Desktop
Expert parenting conștient Andrada Faina: „Tot ce nu au reușit părinții, prietenii, partenerul de cuplu să oglindească SIGUR o să reușească copilul”
La prima vedere, pare ceva inofensiv. Un copil îi cere altuia să facă ceva banal, să-i paseze un creion, să ridice ceva de jos sau să răspundă la o întrebare.
Când cererea este îndeplinită, reacția vine imediat: „Băiat bun!”, rostit cu un ton exagerat, aproape cântat, ca și cum ar lăuda un cățel care tocmai a învățat un truc.
Uneori e „Fată bună!”, alteori e însoțit de o bătaie lentă din palme și un zâmbet fals, plin de superioritate.
În orice variantă, nu este o laudă sinceră, conform sheknows.com. E, mai degrabă, o ironie dulceagă, o formă de batjocură subtilă. Deși a apărut ca o glumă pe TikTok, acest comportament a ajuns rapid pe coridoarele școlilor, mai ales în clasele de gimnaziu și liceu.
Ca multe alte fenomene virale din generația digitală, „Băiat bun” s-a născut pe internet. Videoclipuri de pe TikTok, în care oameni, inclusiv figuri autoritare, sunt lăudați sarcastic cu un „Bravo, băiatule!” au devenit virale acum câteva luni.
Totul ar fi pornit de la un clip în care un tânăr îi cere unui polițist să-și spună numele și numărul insignei, iar când primește răspunsul, reacționează cu un ironic „Bravo, băiatule!”.
Mesajul transmis?
O inversare a dinamicii puterii. Cel care cere pare să dețină controlul, iar cel care răspunde devine, pentru o clipă, subordonatul. E o formă subtilă prin care copiii se joacă cu autoritatea, o imitație a tonului adulților care „recompensează” comportamente.
Pentru că în spatele glumei se ascunde o formă de sfidare.
Copiii nu mai reacționează cu respect, ci folosesc umorul ca pe o armă pasiv-agresivă. Într-un context în care profesorii se străduiesc să păstreze ordinea și respectul în clasă, acest gen de comportament poate submina autoritatea și poate crea tensiuni.
Profesorii de pe Reddit și TikTok semnalează tot mai frecvent apariția acestei expresii în sălile de clasă, mai ales în contexte în care un elev respectă regulile.
Un copil ascultă ce spune profesorul, iar altul intervine cu un sarcastic „Băiat bun!”. Reacția? Râsete, ochi dați peste cap și, aproape garantat, o privire severă din partea profesorului.
Deși la prima vedere pare o glumă inofensivă, nu este mereu percepută astfel.
Pentru copiii mai sensibili sau cu anxietate socială, să fie etichetați ironic cu „Băiat bun” în fața colegilor poate fi umilitor.
Iar pentru profesori, acest comportament devine o sursă de perturbare și alunecă ușor între tachinare obraznică și lipsă de respect fățiș.
Nu neapărat, dar poate deveni. În anumite contexte, expresia poate căpăta conotații ușor inconfortabile (părinții probabil știu despre ce e vorba), mai ales dacă este repetată sau rostită cu un anumit ton.
Ceea ce pornește ca o glumă banală poate ajunge să pătrundă, pe nesimțite, într-o zonă nepotrivită pentru mediul școlar.
Mai mult, întărește ideea greșită că a urma regulile sau a arăta respect este ceva de care trebuie să te rușinezi, un mesaj deloc benefic pentru dezvoltarea copiilor.
Această tendință este un exemplu perfect al faptului că nu toți percep lucrurile la fel. Reacțiile, fie că vin din partea profesorilor, părinților sau elevilor, sunt foarte amestecate.
„Tendința a părăsit TikTok-ul și acum e peste tot. Elevii o folosesc în orice situație”, spune Philip Lindsay, profesor de gimnaziu și creator de conținut pe TikTok. „E ciudată pentru că se simte ciudat, condescendentă și lipsită de respect… sincer, nu știu cum să reacționez.”
Un comentator a scris: „Expresia ‘băiatul cuminte’ mă face să vreau să renunț. Am o reacție viscerală de fiecare dată când o aud.”
Profesorul Vương, cunoscut și el pe TikTok, a comentat într-un videoclip propriu: „În mintea lor de clasa a cincea, e pur și simplu logic: îi ceri cuiva ceva, el face, și urmează fraza. Fără să analizeze contextul. N-am vrut să exagerez, dar această expresie e cu adevărat condescendentă și jignitoare.”
Desigur, nu toată lumea o vede ca pe ceva grav. „Nu e chiar o problemă”, susține un utilizator.
„Copiii mei, care sunt în clasele a VII-a, a X-a și a XI-a, spun că aud expresia constant la școală. Și toți au remarcat același lucru: `E folosită doar ca să-i enerveze pe ceilalți`, mi-a spus unul dintre ei”.
Dacă auziți expresii precum „Bravo, băiatule!”/„Bravo, fată!” sau „Băiat bun!”/„Fată bună”, fie acasă, fie în mesajele text sau în videoclipurile de pe TikTok ale copilului, ar putea merita să aveți o scurtă discuție despre acest subiect.
Nu este nevoie de o morală, nici de o interdicție, ci doar de un simplu: „Hei, am observat că e o tendință în jurul acestei expresii. Ce părere ai despre ea?”
Această abordare deschide ușa pentru o conversație. Îi oferi copilului șansa de a-ți spune cum vede el lucrurile și, în același timp, ai ocazia să explici, cu blândețe, că ceea ce pare amuzant într-un context, poate fi jignitor sau inconfortabil în altul.
La finalul zilei, cei mai mulți copii nu își propun să fie răutăcioși. Ei doar reproduc ceea ce văd în mediul online, adesea fără să înțeleagă pe deplin impactul cuvintelor lor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
