8 „bătălii” parentale dovedite științific. Un tată a devenit viral după ce a vorbit despre „luptele” care merită susținute în educația copilului. FOTO: freepik.com

Fiecare persoană are propria părere despre ceea ce consideră important, iar o propunere foarte interesantă în acest sens vine din partea lui David Morris, care identifică 8 aspecte pentru care merită să lupți. „Așa cum le spun adesea copiilor mei: știu că nu crezi că aceste lucruri sunt importante acum, dar într-o zi vei fi atât de recunoscător că ai avut părinți care s-au ocupat de ele”, spune el înainte de a le dezvălui pe rând.

Pentru autorul tweet-ului, „una dintre cele mai dificile provocări în educația parentală este momentul potrivit pentru a adopta o poziție și momentul în care trebuie să te relaxezi”. În propriile cuvinte, el explică: „nu există o formulă magică pentru a rezolva acest aspect, dar iată câteva lucruri pe care le-am descoperit că merită abordate în creșterea copiilor tăi”.

Citește și „Bătaia ruptă din Rai” și consecințele ei devastatoare: 80% dintre părinții din întreaga lume își lovesc copiii, potrivit unui studiu UNICEF

1. „Bătălia” lecturii

David Morris evidențiază importanța lecturii în creșterea copiilor și susține că este o „luptă care merită aleasă”. Încurajarea lecturii la copiii noștri are o importanță semnificativă din mai multe motive. Lectura nu numai că contribuie la dezvoltarea limbajului, îmbunătățindu-le abilitățile de exprimare, ci și le extinde cunoștințele. Prin intermediul cărților, copiii au acces la un univers infinit de informații, povești și culturi diverse, care le lărgește perspectiva asupra lumii înconjurătoare. În plus, lectura îi ajută să dezvolte abilități de gândire critică și analiză, fiind o modalitate excelentă de a-i provoca la reflecție și de a le îmbunătăți capacitatea de a înțelege și interpreta textele.

Într-un cuvânt, bătălia lecturii reprezintă o luptă care merită cu prisosință să fie abordată, deoarece are un impact extrem de pozitiv asupra creșterii și dezvoltării globale a copiilor noștri. Încurajarea lor să citească nu doar le dezvoltă abilitățile lingvistice și de înțelegere a textului, ci le oferă și ocazia de a explora lumi noi, de a-și dezvolta imaginația și creativitatea, de a se conecta cu personaje și experiențe diferite. Lectura nu este doar o activitate distractivă, ci și un instrument puternic pentru dezvoltarea personală și intelectuală a copiilor noștri.

2. „Bătălia” pentru a ieși afară

David Morris insistă asupra importanței de a încuraja copiii să iasă afară în natură. El subliniază că „natura ne învață adevăruri valoroase”.

Este indiscutabil faptul că încurajarea copiilor noștri de a ieși afară și de a se conecta cu natura este esențială din mai multe motive. Prin interacțiunea cu mediul în aer liber, copiii învață lecții valoroase despre adaptabilitate, flexibilitate și rezistență. Înțelegerea că există o dinamică în funcționarea naturală a lumii îi ajută să se adapteze și să se descurce în situații diverse și în schimbări neașteptate. Ei învață să se adapteze la ritmul și cerințele naturii, înțelegând că nu pot controla totul și că există unele aspecte care sunt dincolo de controlul lor. Această înțelepciune dobândită în contactul cu natura îi înzestrează cu o perspectivă mai echilibrată și un simț al rezilienței necesar în viață.

Interacțiunea cu natura dezvoltă, de asemenea, în copii respectul față de mediul înconjurător. Într-o lume dominată de tehnologie și de agitația urbană, conectarea cu natura le oferă o perspectivă mai largă asupra lumii și o înțelegere mai profundă a interdependenței dintre ființele umane, mediu și ecosistemul natural. Copiii învață să prețuiască și să respecte natura, să-și dezvolte empatia față de animale, plante și mediul înconjurător. Această conștientizare a importanței protejării și conservării naturii contribuie la formarea unor cetățeni responsabili și implicați în conservarea mediului înconjurător.

3. „Bătălia” în treburile casnice

David Morris subliniază importanța încurajării copiilor să participe activ în treburile casnice încă de la o vârstă fragedă. El exprimă tristețea sa în legătură cu numărul mare de părinți care nu cer copiilor lor să-și asume responsabilități acasă. Inspirat de sfatul mamei sale către copiii săi, Morris afirmă: „nu poți beneficia de a fi într-o familie fără să îți asumi parte din responsabilități”.

Cu siguranță, implicarea copiilor în treburile casnice îi învață valoarea muncii, a responsabilității și a colaborării. Atunci când le oferim copiilor noștri oportunitatea de a participa activ la îndeplinirea sarcinilor din gospodărie, le dezvoltăm abilități practice esențiale, cum ar fi organizarea, curățenia și respectul față de mediul înconjurător. Prin intermediul acestor activități, ei învață cum să-și îngrijească spațiul personal și cum să contribuie la menținerea unui mediu curat și ordonat.

Mai mult decât atât, implicarea copiilor în treburile casnice le oferă oportunitatea de a-și dezvolta abilități sociale și emoționale. Participarea la sarcinile de zi cu zi îi învață să coopereze, să lucreze în echipă și să înțeleagă importanța contribuției fiecăruia la bunăstarea comună a familiei. Astfel, această experiență le consolidează legăturile de familie și le oferă o perspectivă mai profundă asupra valorii efortului colectiv și a colaborării.

SURSA FOTO: freepik.com

4. „Bătălia” cu alimentele

Potrivit autorului postării care susține aceste „bătălii” cu dovezi științifice, mâncatul împreună în familie este esențial. Nu se referă doar la aspectul fizic al meselor în familie, ci mai ales la semnificația lor. 

După cum subliniază Morris, mâncatul în familie are o importanță crucială nu doar pentru copii, ci și pentru toți membrii familiei. În timpul meselor, se întăresc legăturile afective și se încurajează comunicarea între membrii familiei. Acest timp petrecut împreună oferă un spațiu de exprimare a emoțiilor și creștere a conexiunii emoționale între toți cei implicați. De asemenea, la mesele în familie membrii pot transmite valorile și tradițiile familiei, pot împărtăși povești sau pot să-și creeze amintiri prețioase.

Există, de asemenea, aspecte psihologice și sociale importante asociate cu mâncatul în familie. În timpul meselor, copiii învață reguli sociale și maniere de masă, precum și arta conversației și a ascultării active. Prin intermediul acestor interacțiuni, ei dobândesc abilități sociale esențiale și învață să-și exprime opiniile și să își dezvolte gândirea critică. De asemenea, participarea la mesele în familie contribuie la construirea unei relații pozitive cu alimentația și promovează o atitudine sănătoasă față de mâncare, prin exemplul și implicarea părinților.

Vezi și Diferențele în educație de atunci și acum: Avantajele și dezavantajele parentingului de „înainte” comparativ cu cel de astăzi

5. „Bătălia” împotriva plictiselii

David Morris susține că facilitarea plictiselii la copii este o „bătălie” care merită să fie purtată. Chiar dacă sună ciudat, aceasta este o abordare promovată și de experții în parenting. Copiii nu știu să se plictisească și este o lecție esențială pe care trebuie să o experimenteze, deoarece, conform lui Morris, „plictiseala este o abilitate și copiii au nevoie de timp neprogramat”.

Prin urmare, el recomandă părinților să reziste tentației de a le distrage mereu atenția și să le ofere copiilor timp și spațiu pentru a experimenta plictiseala. Este important să le permitem să se simtă plictisiți și să găsească singuri modalități de a-și umple timpul și de a-și dezvolta creativitatea. Într-o lume în care există mereu multe activități și stimuli, timpul neprogramat oferă copiilor o oportunitate de a-și dezvolta imaginația, de a găsi soluții la plictiseală și de a se conecta cu propria lor interioritate.

În acest timp neprogramat, copiii au posibilitatea de a explora, de a descoperi noi interese și de a se angaja în activități pe care le consideră interesante. Plictiseala le oferă șansa de a-și dezvolta creativitatea și de a-și pune imaginația la treabă pentru a inventa jocuri și activități. De asemenea, îi ajută să-și dezvolte abilitățile de gândire critică și de rezolvare a problemelor, deoarece trebuie să-și gestioneze singuri timpul și resursele disponibile.

6. „Bătălia” răbdării

Tatăl subliniază importanța de a-i învăța pe copii să reziste și să nu se aștepte mereu la satisfacție instantanee. Deși el nu este un specialist, ci o persoană care își împărtășește experiența și reflecțiile personale, părintele subliniază că este esențial ca copiii să înțeleagă că lumea nu se învârte în jurul lor.

Această practică de a-i încuraja pe copii să aibă răbdare și să ia în considerare nevoile și dorințele celorlalți îi învață să dezvolte abilități importante. Prin cultivarea răbdării, copiii învață să aibă o perspectivă pe termen lung și să înțeleagă că unele lucruri necesită timp și efort pentru a fi obținute. Ei învață să-și controleze impulsurile și să amâne gratificarea instantanee, ceea ce le dezvoltă abilități esențiale pentru succesul în viață.

Învățarea răbdării îi ajută, de asemenea, pe copii să se adapteze la situații dificile sau neașteptate. Ei învață să facă față frustrării și să găsească soluții în fața obstacolelor sau a întârzierilor. Capacitatea de a se adapta și de a face față situațiilor imprevizibile este esențială în viața de zi cu zi și îi ajută să-și dezvolte reziliența și capacitatea de a se adapta la schimbare.

7. „Bătălia” conversațiilor incomode

David Morris subliniază importanța purtării de conversații „incomode” cu copiii noștri. El consideră că pe măsură ce copiii cresc, subiectele despre care trebuie să discutăm cu ei devin tot mai dificile. În opinia sa, cu cât stimulăm mai devreme această comunicare fluidă într-un climat de securitate, cu atât este mai bine.

Este adevărat că discuțiile inconfortabile pot fi provocatoare și pot provoca ezitări și bâlbâieli, dar este important să trecem peste acest disconfort pentru a obține perspectiva, lecțiile învățate și înțelepciunea. Morris încurajează modelarea unei comunicări deschise și oneste, pentru că acesta este cel mai bun mod de a stabili o legătură profundă și de a construi încredere cu copiii noștri.

Purtarea conversațiilor incomode cu copiii noștri aduce multiple beneficii. În primul rând, le oferă oportunitatea de a înțelege subiecte sensibile și complexe, cum ar fi sexualitatea, valorile, relațiile interpersonale sau probleme sociale. Aceste conversații le permit să-și dezvolte gândirea critică și să-și formeze propriile opinii, oferindu-le abilități esențiale pentru navigarea în lumea complexă de astăzi.

SURSA FOTO: freepik.com @tsyhun

8. „Bătălia” limitelor

David Morris subliniază că învățarea de a trăi în limite este o abilitate valoroasă în viață. El crede că multe probleme ale adulților provin din incapacitatea lor de a accepta limitele. Este important să clarificăm că limitele se referă la regulile de conviețuire și conduită. Limitele privind timpul petrecut în fața ecranului, alimentația, activitățile și ora de culcare sunt toate necesare și benefice.

Pe lângă dezvoltarea abilităților de autoreglare și respectul față de ceilalți, învățarea de a trăi în limite oferă copiilor un sentiment de securitate și structură în mediul lor. Atunci când copiii înțeleg și acceptă regulile de conviețuire, ei experimentează o mai mare stabilitate emoțională și se simt mai în siguranță, deoarece sunt conștienți de ceea ce li se cere.

Prin stabilirea limitelor, le oferim copiilor noștri un cadru clar de funcționare în societate și îi ajutăm să dezvolte responsabilitatea și autocontrolul. Înțelegând că există anumite reguli și restricții, ei învață să-și gestioneze comportamentul și alegerile într-un mod responsabil. Această abilitate este esențială pentru dezvoltarea lor personală și succesul în relațiile cu ceilalți.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.