Vezi versiune Desktop
Prințesa Urbană, despre festivitățile de premiere din școli: „Mereu m-am întrebat la ce sunt bune. De ce nu putem aprecia toți copiii pentru eforturile lor?”
Pe lângă aprecierea critică pentru valoarea sa cinematografică, povestea ridică o întrebare profundă: este posibil ca, într-un moment sau altul, copiii să devină străini pentru părinții lor?
Atunci când un adolescent trece pragul violenței, responsabilitatea revine mai multor actori sociali, începând cu familia. Părinții au un rol esențial în a oferi o educație bazată pe respect și pe o gestionare sănătoasă a emoțiilor.
Acest lucru presupune încurajarea încă din copilărie a abilitații de a recunoaște și exprima sentimentele, fără a apela la agresiune, și stabilirea unor limite clare și coerente, pentru a sprijini dezvoltarea capacităților de auto-reglare emoțională.
În același timp, părinții trebuie să fie atenți la semnele timpurii ale comportamentelor agresive sau ale problemelor emoționale, creând un mediu sigur în care adolescentul să se poată exprima liber, fără teama de judecată.
Educatorii, la rândul lor, au responsabilitatea de a promova un climat de conviețuire pozitivă în școli. Acest lucru include implementarea unor programe care să dezvolte empatia, colaborarea și gestionarea pașnică a conflictelor.
Școlile trebuie să aibă protocoale clare pentru intervenirea în caz de violență și să instruiască personalul pentru a identifica și a răspunde corect situațiilor de risc.
De asemenea, societatea joacă un rol crucial, asigurându-se că resursele de suport psihologic și comunitar sunt accesibile și promovând politici care să sprijine incluziunea și sănătatea emoțională a tinerelor generații.
Numai prin colaborarea tuturor acestor factori se poate preveni escaladarea comportamentelor violente și se pot oferi adolescenților instrumentele necesare pentru a-și gestiona emoțiile într-un mod sănătos.
Tranziția de la adolescență la delincvență nu are loc brusc, ci este, de obicei, determinată de o combinație de factori personali, familiali și sociali care influențează comportamentul tânărului.
Unul dintre cele mai relevante aspecte este lipsa reglementării emoționale și capacitatea scăzută de autocontrol, ceea ce poate duce adolescentul să reacționeze impulsiv în fața unor situații de frustrare sau conflict. În plus, o stimă de sine scăzută sau senzația de lipsă de apartenență pot face ca tinerii să caute validare în grupuri care normalizează violența sau comportamentele delincvente.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Ministrul Educației, Daniel...
