Studiu: Abuzul verbal are un impact la fel de grav asupra sănătății mintale a copiilor ca și abuzul fizic
Unele replici rostite de copii îi fac pe părinți să zâmbească. Însă, dincolo de spontaneitatea lor, ele pot ascunde semne ale unei educații permisive sau ale unei dificultăți în gestionarea frustrării.
Lipsa limitelor clare, dorința de control și reacțiile exagerate pot fi interpretate de cei din jur drept comportamente capricioase.
Copiii răsfățați dezvoltă adesea obiceiul de a cere în loc să întrebe politicos și de a protesta în loc să accepte un refuz. În timp, acest tip de atitudine influențează modul în care se raportează la reguli, la autoritate și la realitatea în care nu totul le este permis sau oferit.
Iată cele 5 fraze care indică că un copil este răsfățat.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Această afirmație este frecvent rostită în afara casei, în special în contexte în care copilul se confruntă cu o altă autoritate, bunici, educatori, profesori.
Este un mod subtil (sau nu chiar) de a submina autoritatea altui adult, invocând autoritatea supremă: părintele permisiv. În spate se ascunde un mesaj clar: „Eu fac ce vreau, pentru că acasă mi se permite”.
Un copil care refuză constant să împartă indică un comportament posesiv format de timpuriu.
Dacă părinții au încurajat ideea că totul i se cuvine, fără a stimula empatia sau generozitatea, copilul va dezvolta dificultăți în relaționarea cu ceilalți.
Lipsa dorinței de a împărți reflectă nevoia de control absolut asupra mediului său.
Refuzul constant de a încerca mâncăruri noi sau reacțiile exagerate la masă pot fi semne ale unui copil obișnuit să obțină mereu ceea ce își dorește.
Dacă părintele cedează în fața plânsetelor și mofturilor, copilul învață că protestul este o strategie eficientă de a controla situația.
Copiii nu au, de regulă, un filtru social bine dezvoltat. Dar când exprimă remarci de acest tip, ele pot trăda o lipsă de sensibilitate față de diferențele sociale.
Dacă nu sunt învățați să aprecieze diversitatea și să fie respectuoși, astfel de replici vor părea arogante sau insensibile, chiar dacă intenția copilului nu este neapărat una răutăcioasă.
Când un copil rostește cu mândrie această frază, nu face decât să evidențieze o lipsă de echilibru în relația cu plăcerea și frustrarea.
Atunci când părintele oferă totul „ca să-l facă fericit”, copilul nu mai învață să gestioneze refuzul sau lipsa. În afara casei, această lipsă de antrenament emoțional poate duce la crize sau reacții disproporționate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Atunci când planifici primele...
Sindicatele din învățământ au...