Autorul articolului: Loredana Iriciuc

Categorie: Social

Apelul unui oficial din Ministerul Educației: „Nu e normal ca un elev să aibă 15-18 discipline săptămânal. Îngrozitor de mult!” Planurile-cadru aduc cea mai mare schimbare din ultimii 20 de ani / FOTO: freepik.com @Jomkwan

De-a lungul timpului, învățământul liceal din România a fost o combinație dureroasă de ambiții nerealiste, materii îngrămădite și elevi copleșiți.

Într-un sistem în care un adolescent are uneori mai multe ore decât un adult la serviciu, ideea de flexibilitate curriculară a fost până acum mai degrabă o glumă amară.

Dar, pentru prima oară în mult timp, există un semn clar că lucrurile se mișcă. Cu pași mici, dar vizibili.

„Nu este normal ca un elev să aibă 15-18 discipline săptămânal. Este îngrozitor de mult”, spune răspicat Bogdan Cristescu, director al Direcției Curriculum, Evaluări și Examene Naționale din cadrul Ministerului Educației, într-o declarație făcută la Prima TV.

Iar această frază spune totul. Spune ce știm deja, ce simțim ca părinți, elevi sau profesori și ce, până acum, oficialii educației românești evitau să spună cu voce tare.

CITEȘTE ȘI Ministrul Daniel David anunță limite clare pentru temele elevilor: Câte ore pe zi ar trebui să petreacă copiii din școlile primare, gimnaziale și liceale făcând teme?

Un liceu care sufocă: cum s-a ajuns aici?

În prezent, elevii de liceu din România, în special la profilurile teoretice, ajung să aibă un număr absurd de mare de ore și discipline.

Mulți dintre ei au câte 7 sau 8 ore pe zi, în fiecare zi. Când adaugi temele, meditațiile, activitățile extracurriculare (atunci când mai există energie pentru ele) și, nu în ultimul rând, nevoia de a avea o viață socială, rezultatul este un burnout precoce.

Ce spune oficial Ministerul Educației despre acest dezechilibru?

„Lăsăm foarte mult și elevul să aleagă, mai ales în anii lui de specializare în liceu, clasele a XI-a și a XII-a”, a mai declarat Bogdan Cristescu, subliniind că principiile de autonomie și flexibilitate sunt prioritare în noile planuri-cadru aflate în dezbatere publică.

Ce sunt planurile-cadru și de ce ar trebui să ne pese?

Planurile-cadru sunt scheletul sistemului educațional. Ele stabilesc ce materii învață elevii și câte ore pe săptămână petrec la fiecare.

Practic, definesc orarul fiecărui adolescent din România. Dacă sunt prost gândite, rezultatul este ceea ce avem acum: oboseală cronică, anxietate, abandon școlar și un Bacalaureat care testează mai degrabă rezistența fizică decât gândirea critică.

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost publicate în consultare publică de Ministerul Educației pe 31 ianuarie 2025.

Acestea vizează toate filierele liceale: teoretică (real și uman), vocațională (pedagogic, artistic, militar) și tehnologică/profesională.

Planurile actuale, în vigoare încă din 2004 sau 2009, sunt învechite și complet depășite de realitatea educației moderne. Reforma curriculară fusese promisă pentru anul 2020, dar a fost amânată repetat, sub diverse pretexte politice. Acum, cu un nou ministru, Daniel David, și un nou calendar, pare că lucrurile încep, în sfârșit, să prindă contur.

Generația „de sacrificiu”?

Dacă lucrurile merg conform promisiunilor oficiale, planurile-cadru rezultate în urma consultării publice din 2025 vor intra în vigoare în anul școlar 2026-2027. Asta înseamnă că elevii care termină clasa a VII-a în 2025 vor fi primii care vor avea orarul construit pe baza noii structuri.

Aceștia vor fi, totodată, și primii care vor susține Bacalaureatul adaptat la noua lege a educației. Practic, dacă reforma se aplică, ei vor fi prima generație de elevi cu un parcurs liceal gândit altfel, cu mai puține materii, mai multă libertate de alegere și, sperăm, mai mult sens.

Dezbatere reală sau bifă formală?

Reprezentanții Ministerului Educației spun că au organizat consultări publice în marile centre universitare – București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Potrivit declarațiilor oficiale, mai multe propuneri de modificare au fost agreate și urmează să fie incluse în variantele finale ale planurilor-cadru.

Totuși, aceste variante nu sunt încă publicate, iar transparența procesului rămâne un punct sensibil.

„Eu sper ca acest proces să se finalizeze foarte repede. Acesta este angajamentul luat de domnul ministru”, a punctat Cristescu.

E o speranță, dar și o promisiune pe care părinții și profesorii o vor urmări cu multă atenție. Pentru că, de prea multe ori, reforma curriculară a fost doar un dosar prăfuit între două guvernări.

De la „educație multă” la educație de calitate?

Reforma propusă de Ministerul Educației pare că vrea să răspundă unei întrebări esențiale: merită cu adevărat un elev să studieze 18 materii într-o săptămână? Sau am confundat „educația completă” cu o educație înghesuită, în care nu e timp nici pentru reflecție, nici pentru aprofundare?

„Noi continuăm să susținem foarte clar autonomia și flexibilitatea, ca principii, pentru că, într-adevăr, acestea ajută școala, comunitatea și elevul”, a mai spus Cristescu, subliniind o direcție strategică pentru viitorul învățământului liceal.

O generație are nevoie de aer, nu doar de note

În spatele reformei curriculare nu sunt doar grafice, fișe Excel și cifre de oră. Sunt adolescenți care au nevoie să respire, să învețe cu sens, să aibă timp să se descopere.

Un orar echilibrat poate fi începutul unei schimbări reale, mai ales într-o societate în care stresul școlar a ajuns normă.

Reforma planurilor-cadru nu e doar o chestiune tehnică. E o promisiune de normalitate pentru elevi, profesori și părinți. Și, poate, primul pas concret către o educație care chiar pune copilul în centru, nu doar pe hârtie, ci în fiecare oră de curs.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.