Sindromul Savant. Medic psihiatru: „Există trei teorii principale care încearcă să explice originile acestei afecțiuni”
Cu toate acestea, experții avertizează că boala reprezintă un „dezastru lent” și îndeamnă guvernele să se pregătească pentru posibilitatea ca aceasta să se transmită la oameni. Dr. Cory Anderson, cercetător în domeniul CWD, a subliniat: „Epidemia bolii vacii nebune din Marea Britanie a oferit un exemplu despre cum lucrurile pot deveni nebunești peste noapte atunci când o boală se răspândește de la animale la oameni. Vorbind despre potențialul ca ceva similar să se întâmple, nimeni nu poate afirma cu certitudine, dar este important ca oamenii să fie pregătiți”.
În Marea Britanie, un număr de 4,4 milioane de bovine au fost sacrificate în urma extinderii bolii vacii nebune în anii 1980 și 1990, fenomen atribuit hrănirii bovinelor cu carne și făină de oase infectate. Boala, cu potențial fatal pentru bovine, atacă sistemul nervos central, generând simptome agresive și lipsă de coordonare în rândul animalelor. Din 1995, 178 de decese umane au fost asociate variantei umane a acestei boli.
În anul 2017, conform datelor furnizate de Alliance for Public Wildlife, între 7.000 și 15.000 de animale infectate cu CWD erau consumate anual de către oameni, cu o prognoză de creștere cu 20% pe an. Dr. Anderson a avertizat că în Wisconsin, mii de oameni au consumat, cel mai probabil, carne provenită de la cerbi infectați. Un aspect ce accentuează riscurile asociate cu transmiterea bolii la oameni.
CWD prezintă o rezistență deosebită la eradicare odată ce a contaminat un mediu. Se poate menține ani de zile în sol sau pe diverse suprafețe, iar oamenii de știință au descoperit că este rezistentă la dezinfectanți, formaldehidă, radiații și chiar la incinerare la temperaturi de până la 600 de grade Celsius.
Această constatare vine în contextul avertismentelor emise de către compania americană de biotehnologie Ginkgo Bioworks, care a subliniat că bolile transmise de la animale la oameni ar putea provoca de 12 ori mai multe decese în 2050 față de anul 2020.
Potrivit companiei, epidemii generate de bolile zoonotice, cunoscute și sub numele de „spillovers”, ar putea deveni mai frecvente în viitor din cauza schimbărilor climatice și a defrișărilor. În intervalul 1963-2019, epidemiile au înregistrat o creștere anuală de aproape 5%, iar numărul de decese a crescut cu 9%, conform cercetărilor realizate de grup.
Avertismentul conține o proiecție îngrijorătoare, indicând că, dacă aceste rate de creștere anuală persistă, se anticipă că agenții patogeni analizați vor provoca în 2050 de patru ori mai multe epidemii și de 12 ori mai multe decese decât în 2020.
Publicitate
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Pe măsură ce temperaturile...
Febra este unul dintre cele mai frecvente simptome care...
Conjunctivita este o afecțiune...
Infecțiile urinare reprezintă...