Vezi versiune Desktop
„Despre copii și părinți – Infinitele erori”: Un eveniment de neratat cu scriitorul Cornel Constantin Ciomâzgă
În cazul României, o modificare recentă în metodologia de înscriere la școală a adus în atenție problema copiilor care împlinesc 6 ani începând cu luna ianuarie 2024. Potrivit regulilor actuale, acești copii nu pot fi înscriși în clasa pregătitoare, ceea ce a stârnit reacții diverse. Unii părinți susțin că această restricție ar trebui eliminată, considerând că evaluarea realizată de psihologi ar putea demonstra pregătirea lor pentru începerea școlii.
În ciuda acestui fapt, specialiștii în psihologie intervievați de G4Media.ro argumentează că limitarea vârstei de intrare în școală servește interesul copiilor. Deși un copil de 6 ani ar putea să aibă abilități cognitive comparabile cu cei mai mari cu jumătate de an, există riscuri emoționale semnificative. Introducerea timpurie într-un mediu școlar poate pune o presiune psihologică neadecvată asupra copiilor, având în vedere diferențele de dezvoltare emoțională dintre ei și colegii lor mai în vârstă.
Sistemul actual de înscriere în clasa pregătitoare în România permite accesul copiilor care împlinesc 6 ani înainte de 1 septembrie sau între 1 septembrie și 31 decembrie, cu condiția unei evaluări. Cu toate acestea, copiii născuți în luna ianuarie nu mai pot beneficia de această evaluare și, implicit, de șansa de a începe școala mai devreme. Această limitare provoacă nemulțumire în rândul unor părinți care consideră că micuții lor sunt pregătiți pentru a începe școala, indiferent de vârsta exactă.
Pe de altă parte, există și argumente pro-legislație care subliniază că introducerea unor copii mai tineri într-un mediu școlar poate duce la diferențe semnificative de adaptare și potențiale probleme de învățare și integrare.
Această dezbatere nu este specifică doar României. Prin comparație cu alte țări, sistemele educaționale variază semnificativ în ceea ce privește vârsta de începere a școlii. Unele țări adoptă un prag mai scăzut, permitând copiilor să înceapă școala la vârste mai mici, în timp ce altele mențin un prag mai înalt, similar cu cel din România, bazat pe dezvoltarea cognitivă și emoțională a copiilor.
O inițiativă hotărâtă a prins avânt în România, pornind de la Cătălin Frâncu, una dintre figurile cheie din spatele platformei lexicale "dexonline". Cătălin Frâncu a lansat un apel în urmă cu aproximativ un an către ministrul de atunci al Educației, materializat sub forma unei scrisori deschise. În aceasta, el a pledat pentru o schimbare în reglementarea vârstei de înscriere a copiilor la școală.
Până în anul 2020, cadrul legal permitea înscrierea la școală a copiilor care nu împliniseră încă vârsta de 6 ani, în temeiul unor metode de evaluare special concepute pentru a aprecia maturitatea lor școlară. Totuși, din 2021, aceste metodologii au fost abandonate, lăsând în urmă o situație ambiguă pentru numeroși copii și părinți. Această schimbare a regulilor a dus la necesitatea ca mulți copii să rămână în grădiniță sau chiar acasă, până la îndeplinirea vârstei obligatorii.
Această mișcare a stârnit o dezbatere intensă în societatea românească, iar semnatarii unei petiții în acest sens susțin că această măsură recentă este nu doar neconstituțională, dar și discriminatorie. Ei atrag atenția asupra faptului că aceasta creează o inegalitate între copiii care se nasc în prima jumătate a anului și cei care vin pe lume în a doua parte a acestuia. Întrucât regulamentul impune vârsta de 6 ani până la o anumită dată, copiii născuți înainte de această dată pot fi evaluați și înscriși la școală, în timp ce copiii născuți după această dată sunt excluși din această posibilitate.
Opiniile cu privire la dezbaterea legată de momentul potrivit pentru ca copiii să înceapă școala sunt variate și vin însoțite de argumente atât pro, cât și contra.
Pe de o parte, există specialiști care împărtășesc perspectiva că experiența unui copil mai tânăr într-un mediu de colegi mai în vârstă poate genera dificultăți de adaptare. Aceasta poate conduce la situații de acomodare dificilă sau chiar la manifestări de bullying. Acești specialiști subliniază importanța unei tranziții lină pentru copii către mediul școlar și subliniază că un grup de elevi cu vârste semnificativ diferite poate crea dinamici complexe care să afecteze dezvoltarea emoțională a copiilor.
Bogdan Presecan, psiholog cu expertiză în consiliere psihologică cognitiv-comportamentală și experiență în lucrul cu copiii de vârstă școlară, a exprimat punctul său de vedere în cadrul unei discuții cu sursa citată. El subliniază că regulile stabilite de lege au ca scop protejarea copiilor în diverse moduri. În acest sens, Presecan aduce în discuție provocările semnificative cu care se confruntă copiii la începutul școlarizării, atât pe plan emoțional, intelectual, cât și fizic.
El argumentează că fiecare lună de vârstă este importantă în dezvoltarea copilului și că limitarea accesului la școală până la o anumită vârstă are rolul de a evita situațiile în care copiii mai tineri ar fi înconjurați de colegi mai mari cu mai mult de un an. Această diferență de vârstă poate crea un dezechilibru semnificativ în raportul de putere dintre copii, afectând experiența lor școlară și dezvoltarea socio-emoțională.
Presecan subliniază că intrarea la școală nu este doar despre dobândirea cunoștințelor academice, ci și despre formarea identității, încrederea în sine, adaptarea la provocări și dezvoltarea de competențe sociale. El evidențiază importanța ca acești copii să fie pregătiți nu doar din punct de vedere cognitiv, ci și emoțional și comportamental pentru mediul școlar.
În contextul european, variabilitatea vârstei de începere a școlii pentru copii aduce în prim-plan o diversitate de abordări în ceea ce privește educația obligatorie. Potrivit cel mai recent raport al Comisiei Europene realizat de Eurydice, organizația specializată în analize educaționale, țările din Europa adoptă diverse abordări în ceea ce privește momentul în care copiii își încep călătoria educațională.
Majoritatea țărilor europene stabilesc vârsta de 6 ani ca punct de plecare pentru educația obligatorie, potrivit raportului referitor la anul școlar 2022-2023. Aceasta reprezintă adesea vârsta în care copiii încep învățământul primar sau clasa pregătitoare, ca în cazul României. Cu toate acestea, în alte țări, precum Franța și Ungaria, educația obligatorie începe mai devreme, la vârsta de 3 ani, în timp ce în Estonia și Croația, intrarea în sistemul obligatoriu de învățământ este amânată până la 7 ani.
În România, intrarea în învățământul obligatoriu a fost redusă la vârsta de 4 ani începând cu anul școlar 2023-2024, când grupa mijlocie de grădiniță a devenit parte a acestei etape. Curriculumul pentru această etapă de educație include elemente esențiale precum matematica, citirea și scrierea. Astfel, copiii români sunt expuși începutului educației obligatorii la o vârstă mai timpurie, comparativ cu unele țări europene.
Totuși, România s-a confruntat cu critici în ceea ce privește durata redusă a anului școlar. În anul școlar 2022-2023, țara s-a situat pe locul trei în Europa în ceea ce privește numărul de zile libere acordate elevilor. Aceasta a stârnit dezbateri în privința eficienței predării și performanțelor elevilor în contextul timpului limitat de școală. Comparativ cu alte țări, precum Germania, elevii români petrec cu o lună mai puțin în sălile de clasă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
