EXCLUSIV

Ce se face pentru a avea profesori buni? Oana Moșoiu: „Reformele și intențiile și tot ce înseamnă educație de calitate au în centru un profesor bun” / FOTO: freepik.com

Sorin Ivan a avut-o ca invitată pe Oana Moșoiu, lector universitar doctor, în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, la Universitatea din București.

Ce se face pentru a avea profesori buni?

“În primul rând, reformele și intențiile și tot ce înseamnă educație de calitate au în centru un profesor bun care devine, probabil, un director bun. Poate asigura o cultură a calității. Direcțiile în care a mers formarea inițială a cadrelor didactice, pentru ca este această componentă importantă, în primul rând calitatea pe care o trimitem în sistem absolvenților de studii care conduc și certifică în profesia didactică. S-au facut aceste îmbunătățiri , masterat didactic, în care un an de zile se face practică. Sunt câteva discuții și merită pusă întrebarea dacă avem totuși o evaluare de impact la masteratul didactic.

Există o discuție la masteratul didactic care a adus pe masă povestea practicii și de aceea un an de zile ești la catedră, dar dacă nu ești ghidat, supervizat, dacă nu primește feedback, atenție! Autonomia este încă scăzută a debutantului și are nevoie de ghidaj. E un tip de practică care nu înseamnă doar să lași un absolvent la catedră și se va descurca”, a explicat Lector univ. dr. Oana Moșoiu.

Un alt subiect abordat în emisiunea este legat de testele PISA.

În perioada 13 mai – 7 iunie 2024, Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, în calitate de Centru Național PISA, derulează etapa de pretestare a studiului PISA 2025 – Programme for International Student Assessment, inițiat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Statele membre OCDE și țări din întreaga lume participă la evaluarea internațională PISA pentru a măsura obiectiv, la nivel de sistem, progresul elevilor în formarea competențelor relevante pentru viață, în vederea unei participări active la societatea cunoașterii.

Faza de pretestare are drept scop pregătirea studiului PISA 2025, studiu care vizează evaluarea competențelor elevilor la Lectură, Matematică și Științe, dar și pentru competențele digitale – Learning in Digital World. Domeniul principal evaluat în următorul val PISA este cel al Științelor.

Ce sunt testele PISA

PISA este acronimul pentru Programme for International Student Assessment (n.n. – Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor). PISA este un program de evaluare a elevilor inițiat de OCDE acum aproape trei decenii.

Oana Moșoiu a explicat și de ce nu ar trebui comparate Testele PISA cu Evaluarea Națională.

Concret, testele PISA nu sunt adaptate la curriculumul național, ci se concentrează pe problematici generale și competențe transversale, cum ar fi gândirea critică sau capacitatea de analiză și sinteză, pe când Evaluarea Națională se bazează pe ceea ce știe un elev din cunoașterea națională.

„Testele PISA urmăresc competențe mai transversale care sunt legate și de o anumită psihometrie, adică măsoară și capacitățile cognitive care înseamnă gândire critică, analiza, sinteză, capacitatea de înțelegere. Nu aș compara examenele naționale cu Pisa. Pentru că Pisa are un anumit tip de scop și un anumit tip de funcție care este aceea de a oferi date la nivel internațional care fundamentează  niște decizii la nivel internațional.

Examenele naționale sunt centrate pe curriculum-ul nostru și pe cât de mult un elev achiziționează din cunoașterea și națională de a ști un autor național, o direcție literară națională”, a spus Oana Moșoiu.

Emisiunea integrală poate fi urmărită mai jos:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.