Autorul articolului: Raluca Panțiru

Categorie: Parenting

Ce se întâmplă în mintea unui copil care aude zilnic „nu ai voie” / foto: freepik.com@eyeem

„Nu ai voie să te urci acolo.”
„Nu ai voie să te murdărești.”
„Nu ai voie să vorbești acum.”
„Nu ai voie să plângi.”

Pentru un copil care aude aceste cuvinte de mai multe ori pe zi, lumea devine un loc al interdicțiilor, nu al descoperirii. Și, mai important, el începe să înțeleagă că ceea ce simte, ce dorește sau ce îl atrage nu e acceptabil.

SURSA FOTO: Freepik.com@peoplecreations

Citește și „Fiica mea a spus că se simte proastă”: diagnosticarea și sprijinirea copiilor cu dislexie

Limbajul interdicției și impactul asupra dezvoltării

Copiii mici explorează lumea cu tot corpul lor. Se cațără, aleargă, trag, gustă, întreabă.

Prin aceste acțiuni își dezvoltă autonomia, încrederea în sine și inteligența. Dar atunci când adulții răspund repetitiv cu „nu ai voie”, mesajul transmis este: „Nu te încred în tine”, „Lumea e periculoasă”, „Dorințele tale nu sunt bune”.

Studiile în psihologia copilului arată că mesajele restrictive constante pot afecta:

Stima de sine: copilul poate ajunge să creadă că este „greșit” pentru că simte sau vrea anumite lucruri.

Citește și Psihologia copilului favorit: ce spune știința despre preferințele părinților

Motivația internă: în loc să acționeze din curiozitate, copilul se va opri de teamă.

Creativitatea: teama de a greși sau de a fi oprit duce la inhibiție și la evitarea inițiativei.

Reglarea emoțională: copiii care aud frecvent interdicții ajung să suprime emoții sau reacții, în loc să le înțeleagă.

Copiii nu înțeleg „nu” în mod abstract

SURSA FOTO: Freepik.com@freepik

Vezi și Tinerii părinți, mai vulnerabili la stres psihologic, arată cercetările. Află de ce!

La vârste mici, copiii nu procesează interdicția așa cum o face un adult. Când un copil aude „nu ai voie să urci acolo”, creierul lui reține cuvântul‑cheie: „urci”. Asta pentru că interdicția nu oferă context, explicație sau alternativă.

Mesajul este sec și, deseori, însoțit de o expresie facială tensionată, ceea ce amplifică neînțelegerea.

În plus, interdicțiile frecvente pot duce la comportamente de opoziție. Când „nu”-ul devine limbajul de bază, copilul fie va opune rezistență și va căuta limitele cu încăpățânare, fie se va retrage și va evita inițiativa.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.