Cea mai emoționantă poezie pentru bunica, scrisă de Vasile Alecsandri
Data publicării:
Vasile Alecsandri (n. 21 iulie S.N. 2 august 1821, undeva în ținutul Bacăului, Moldova — d. 22 august S.N. 3 septembrie 1890, Mircești, județul Roman, România) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.

În liniștea și siguranța copilăriei, bunicii reprezintă acea prezență caldă și plină de înțelepciune care ne învață primele lecții de viață. Printre amintiri de neuitat și povești fermecătoare, ei ne oferă dragostea lor necondiționată și sprijinul neobosit. În literatura română, mulți poeți au ales să celebreze această legătură specială prin versuri pline de emoție și recunoștință.

Un exemplu este poezia "Bunica" de Vasile Alecsandri, care surprinde în cuvinte frumusețea și căldura relației dintre nepoți și bunici. Această poezie rămâne o mărturie a iubirii și respectului profund pe care le purtăm bunicilor noștri, amintindu-ne mereu de farmecul și simplitatea momentelor petrecute alături de ei.

Aceasta captează dragostea și respectul pentru bunici într-un mod emoționant.

Bunica

Din trestii stârniţi de vânt
Şi tremurând de jale,
Veniţi, voi lacrimi de cuvânt,
Voi, cânturi de pe vale!

Tu, lină briză, în zefir
De farmec te transformă,
Şi vino, fără de simţir,
Şi-mbracă-a mea formă!

Ca într-un vis îngândurat
De vise cu poveşti,
În care totul e-mbrăcat
În farmec de poveşti,

Să mă ridic lin, ca-ntr-un zbor,
Pe unda de zefir,
Şi să mă duc, să pot să-ţi vorbesc
Tu, bună mea de măr!

Cu ochii blânzi, plini de-adăpost,
Cu părul tău cărunt,
Cu zâmbetul tău cel pios,
Tu, bună, scump pământ!

Te văd din nou cum îţi deschizi
La pieptul tău pios
Privirea ta ce poartă-n ea
Pe Dumnezeu Hristos.

Să te revăd, să-ţi pot vorbi,
Să-ţi spun c-aş vrea să mor,
Să vin la tine-n veşnicii,
Într-un etern amor.

Să-ţi simt iar braţul tău cel sfânt
Cum mă cuprinde lin,
Şi cum în pace mă alinţi
Cu-al tău suspin divin.

Aceasta e dorinţa mea,
Aceasta-mi este vrerea,
Să-ţi văd chipul din nou,
Să-ţi simt iarăşi puterea.



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.



Autorul articolului: Raluca Panțiru
Categorie: Homepage

Articole similare

DC Media Group Audience

Cele mai noi articole

Top citite
Lecție de viață de la profesorul Osiceanu: „El este elevul care a luat sub 5 la Evaluarea Națională, parte a etichetei «eșecul învățământului românesc»” / FOTO ILUSTRATIV: freepik.com @ziganshina1985

Lecție de viață de la profesorul Osiceanu: „El este elevul care a luat sub 5 la Evaluarea Națională, parte a etichetei «eșecul învățământului românesc»”

Fotografie de la Brett Sayles/ Pexels

Copii fericiți: 25 de lucruri mărunte care înseamnă mult pentru fericirea copiilor voștri

De ce elevii români sunt analfabeți funcțional? Gheorghița Badea: „Avem la bază motive serioase!” / Bogdan Georgescu: „Copiii NU înțeleg legătura dintre matematică și viață” / FOTO: freepik.com @syda_productions

De ce elevii români sunt analfabeți funcțional? Gheorghița Badea: „Avem la bază motive serioase!” / Bogdan Georgescu: „Copiii NU înțeleg legătura dintre matematică și viață” / VIDEO

Fotografie de la Karolina Kaboompics/ Pexels

Mamă narcisistă: Aceste sunt frazele pe care ar trebui să nu le rostești niciodată

pixel