Vezi versiune Desktop
Doi elevi români, de 8 şi 9 ani, pe primele locuri la Olimpiada Mondială de Aritmetică Mentală din Dubai
În mediul rural, unde lipsa de personal calificat este deja o realitate, efectele se resimt cel mai puternic, scrie Școala 9.
„Să ajungă un profesor de matematică să facă chimie, pe care el n-a predat-o niciodată în 20 de ani… Ne-am minți singuri să credem că acei copii vor învăța vreodată chimie”, atrage atenția o directoare de școală, conform sursei citate.
Adoptată de Parlament și pusă în aplicare de Ministerul Educației, Legea nr. 141/2025, cunoscută și ca „Legea Bolojan”, aduce mai multe modificări cu impact direct asupra profesorilor și elevilor:
norma didactică crește de la 18 la 20 de ore săptămânal,
școlile cu mai puțin de 500 de elevi urmează să fie comasate,
plata cu ora este limitată,
iar numărul maxim de elevi per clasă este mărit.
Federațiile sindicale au respins aceste prevederi și organizează proteste în fața Ministerului. Un miting național este programat chiar pe 8 septembrie, prima zi de școală, la care sunt așteptați peste 30.000 de dascăli.
Simion Hăncescu, președintele FSLI, avertizează că aplicarea măsurilor ar putea duce la pierderea a circa 15.000 de posturi și la diminuări salariale: „pentru că multe ore suplimentare nu vor putea fi acoperite”.
Mai mulți directori intervievați de Școala 9 descriu haosul de la firul ierbii. În școlile mici, dispar ore acoperite de suplinitori, iar titularii completează catedra cu discipline pe care nu le-au predat niciodată sau se văd nevoiți să circule între mai multe unități.
La Școala din Vernești, Buzău, directoarea Laura Grațiela Petcu, profesor de geografie, își completează norma cu ore de informatică și educație socială. A reușit doar pentru că a făcut reconversie profesională și are un master în studii europene.
„Era și o glumiță: «Doamna profesoară de română, matematică, geografie, istorie și sport…» Cam așa…”, spune ea.
Colegi de-ai săi au ajuns să predea latină, desen sau educație tehnologică fără a fi calificați. „Oare copiii nu merită să aibă și ei informații de la o persoană calificată?”, întreabă directoarea.
La școala gimnazială din Clondiru, situația este la fel de complicată: profesorul de biologie predă muzică, cel de fizică – desen, iar profesorul de franceză – TIC.
Directorul Cătălin Zaman consideră că această rotație forțată afectează direct calitatea actului educațional: „Nu văd cum măsurile astea, în disperarea de a face economie, ar putea crește calitatea actului educațional când tu pui profesor din altă specialitate să predea orele”.
În comuna Cudalbi, Galați, directoarea Anca Dediu avertizează că elevii sunt cei care pierd cel mai mult:
„Se vor face niște artificii, pentru că în mediul rural, în școlile gimnaziale, se poate completa catedra cu orice disciplină, ceea ce va duce la un dezastru total. Elevul va avea cel mai mult de suferit”.
La școala ei, un profesor de matematică ar putea fi pus să predea chimie, deși nu a făcut-o niciodată. În alte unități, cadrele ajung să lucreze chiar și în șapte școli: „Nu o să faci niciodată nimic cu el în școala respectivă”, subliniază directoarea.
La Brad, județul Hunedoara, directorul Bogdan Ștefan a reușit să acopere creșterea normei prin introducerea unor ore suplimentare în curriculum la decizia școlii. Totuși, după comasare, estimează că „opt-zece profesori ar trebui să intre la completare de catedră”, adică să își împartă norma în mai multe unități.
El respinge însă practica de a aloca ore din alte discipline doar pentru a „umple” norma: „Exista doar o umplere a spațiului respectiv. Nu e corect față de elevi”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Profesorii și angajații din...
Ministerul Educației și...
Profesorii și angajații din...
