Vezi versiune Desktop
„Am antrenat copii care au fost admiși la Harvard, Stanford și Princeton”. „Cel mai bun sfat” pe care un profesor de elită îl dă părinților
În obstetrică, unele decizii pot părea lipsite de importanță atunci când sunt privite superficial. Totuși, consecințele lor pot fi de durată.
Fiecare săptămână petrecută în uter contează enorm. De exemplu, a te naște în săptămâna 34 nu este același lucru cu a te naște în săptămâna 35 și cu atât mai puțin în săptămâna 39. Chiar dacă, la prima vedere, diferența pare minoră, cercetările arată că impactul poate fi semnificativ.
CITEȘTE ȘI Record negativ de nașteri premature. Tot mai mulți bebeluși se nasc înainte de termen
SURSA FOTO: freepik.com @user20558255
Un studiu longitudinal recent, publicat în The Journal of Pediatrics, aduce date în acest sens. Echipa de cercetare condusă de Lauren Rossetti de la Universitatea Monash (Australia) a urmărit evoluția a peste 400 de copii timp de nouă ani.
Obiectivul a fost să se observe dacă nașterea între 32 și 36 de săptămâni, clasificată drept „prematuritate moderată până la târzie”, are efecte asupra dezvoltării cognitive și comportamentale în perioada școlară.
Rezultatele sunt îngrijorătoare: la vârsta de 9 ani, copiii născuți cu câteva săptămâni înainte de termen manifestă dificultăți în două funcții: memoria de lucru și capacitatea de a planifica sau de a rezolva probleme.
Ce este cu adevărat remarcabil (sau alarmant, în funcție de perspectivă) este că aceste efecte apar chiar și în absența altor complicații medicale la naștere.
Studiul confirmă o realitate tot mai susținută de cercetare: chiar și o diferență de o singură săptămână, să te naști în săptămâna 33 față de 34, sau înainte de 36 față de după 36, poate avea un impact mare asupra dezvoltării copilului.
Studiul face parte din cohorta LaPrem, care a inclus 402 copii născuți la Spitalul Regal de Femei din Melbourne, Australia, în perioada 2009 - 2012, informează Ser Padres. Jumătate dintre aceștia s-au născut între 32 și 36 de săptămâni de sarcină (grupul cu prematuritate moderată până la târzie - MLP), iar cealaltă jumătate la termen, adică la cel puțin 37 de săptămâni, cu greutate normală la naștere și fără complicații medicale.
La vârsta de 9 ani (vârstă corectată, care ține cont de săptămânile lipsă la naștere), copiii au fost evaluați cu ajutorul unor teste neuropsihologice standardizate, completate de chestionare adresate părinților.
Cercetătorii au evaluat trei componente ale funcției executive:
Controlul atenției: capacitatea de a se concentra și de a ignora factorii perturbatori;
Flexibilitatea cognitivă: abilitatea de a comuta între sarcini sau de a adopta noi strategii;
Stabilirea obiectivelor: planificare, raționament, rezolvarea problemelor.
Un aspect important al studiului a fost integrarea percepției parentale: părinții au completat chestionare despre comportamentul executiv al copiilor în viața de zi cu zi, oferind astfel o perspectivă realistă, ancorată în cotidian.
Pentru a asigura acuratețea rezultatelor, cercetătorii au ajustat datele în funcție de factori precum nivelul de risc social sau prezența nașterilor multiple.
În plus, pentru a compensa datele lipsă, au fost utilizate metode statistice riguroase, precum imputarea multiplă.
Rezultatele confirmă tendințele observate și în alte studii, însă vin acum cu un grad mai mare de precizie: nașterea prematură poate avea efecte pe termen lung, cel puțin până la vârsta de 9 ani, în special asupra abilităților necesare în mediul școlar.
Iată cele mai relevante concluzii ale cercetării:
Copiii din grupul MLP au avut un risc aproape dublu de a prezenta dificultăți în memoria de lucru și în planificarea vizuală, comparativ cu cei născuți la termen.
Familiile lor au semnalat mai frecvent probleme de organizare zilnică, control comportamental și reglare emoțională.
Nu au fost observate diferențe semnificative în sarcinile care măsoară atenția susținută sau schimbarea de sarcini, posibil pentru că testele aplicate nu au fost suficient de dificile pentru a detecta deficiențe mai subtile.
Modelul de vulnerabilitate observat, afectarea memoriei de lucru și a planificării, este similar cu cel identificat anterior la copiii născuți foarte prematur (sub 32 de săptămâni).
Cu alte cuvinte, chiar dacă prematurii moderați sunt adesea considerați „cu risc scăzut”, realitatea arată că și aceștia pot avea nevoie de sprijin suplimentar în anii de școală.
SURSA FOTO: freepik.com @noelia.uroz
Vestea bună este că studiul arată că nu este necesar să medicalizăm sau să patologizăm aceste constatări. De fapt, majoritatea copiilor născuți prematur moderat și târziu (MLP) au avut rezultate situate în intervalul mediu de performanță.
Totuși, chiar dacă efectele observate sunt mici din punct de vedere statistic, la nivelul întregii populații ele pot duce la o nevoie mai mare de sprijin psihopedagogic, intervenții educaționale timpurii sau programe de consolidare academică.
Mai important, aceste concluzii ne ajută să înțelegem de ce unii copii întâmpină dificultăți la școală, chiar dacă nu au avut probleme medicale semnificative la naștere.
Funcția executivă este deseori comparată cu un director general (CEO) al creierului, pentru că are rolul de a gestiona atenția, a organiza informațiile și a regla emoțiile.
Aceste abilități sunt foarte importante în viața școlară, influențând totul, de la urmarea instrucțiunilor, la rezolvarea problemelor de matematică sau gestionarea frustrării.
Cercetătorii recomandă ca părinții să primească informații despre impactul prematurității încă din timpul sarcinii, astfel încât să înțeleagă de ce contează săptămâna nașterii în dezvoltarea ulterioară a copilului.
De asemenea, ei subliniază importanța ca pediatrii și profesorii să fie informați dacă un copil s-a născut prematur, o practică deja obișnuită în Spania, dar mai puțin prezentă în alte țări.
Pentru susținerea dezvoltării funcției executive acasă, specialiștii recomandă:
organizatoare vizuale (pentru structurarea rutinei zilnice),
împărțirea sarcinilor în pași simpli,
jocuri care stimulează memoria și abilitățile de planificare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Relațiile cu persoane care...
