Copiii crescuți de părinți stricți au rezultate mai bune la școală, conform unui studiu britanic de amploare. Parentingul blând, tot mai promovat, pus la îndoială de cercetători
Data publicării:
Loredana Iriciuc
Autorul articolului: Loredana Iriciuc
Categorie: Recomandari si sfaturi
Un nou studiu de amploare arată că elevii crescuți într-un mediu cald, cu așteptări ridicate și limite clare, au șanse mai mari să reușească, atât la școală, cât și în viață.

De la părinți „tigru”, „elicopter”, „plug de zăpadă” sau „far”, până la stilurile „liber”, „francez” sau „blând”, parentingul modern nu a fost niciodată mai complicat.

Dacă generațiile trecute își creșteau copiii intuitiv, fără prea multă teorie, părinții de azi sunt asaltați de sfaturi, ideologii și aplicații care promit rețeta succesului într-o lume aflată în continuă schimbare.

Industria parentingului, estimată la peste 500 de milioane de lire sterline doar în zona aplicațiilor, pare să fi găsit, în sfârșit, o direcție clară.

Un studiu recent realizat în Marea Britanie, citat de telegraph.co.uk, care a urmărit aproape 6.000 de copii timp de peste un deceniu, a identificat tipul de parenting asociat cu cele mai bune rezultate academice și emoționale: stilul autoritativ.

CITEȘTE ȘI Obiceiuri inteligente ale părinților care cresc copiii cei mai rezilienți. Psihologii au observat același tipar la mama și tatăl celor mai stabili și puternici micuți

SURSA FOTO: freepik.com @wosunan

Ce înseamnă parentingul autoritativ?

Stilul autoritativ de parenting este definit prin așteptări ridicate, reguli clare, dar și multă afecțiune. Este o combinație între fermitate și empatie.

Potrivit datelor, acest stil parental este asociat cu scoruri mai mari la teste și o bunăstare emoțională crescută în rândul copiilor.

Cercetătorii de la Centrul Național pentru Cercetări Sociale (NatCen) au descoperit că această abordare produce rezultate mai bune decât stilul permisiv (părinți implicați, dar lipsiți de reguli) sau cel autoritar rece (unde disciplina este prezentă, dar căldura lipsește).

O provocare directă pentru parentingul blând

Copiii crescuți într-un mediu autoritativ au avut șanse mai mari să atingă standardele așteptate la citire, scriere și matematică până la finalul ciclului primar, chiar și atunci când au fost luați în calcul factori precum nivelul de educație al părinților.

„La Etapa Cheie 1 (copii între 5 și 7 ani), stabilirea unor limite clare a fost asociată cu o probabilitate mai mare ca elevii să atingă nivelul așteptat la citire, matematică și științe”, arată raportul. „Iar la Etapa Cheie 2 (7–11 ani), stilul parental autoritativ, care implică reacții rapide, reguli clare și implicare emoțională, a avut un impact pozitiv semnificativ asupra performanțelor școlare”.

Concluziile fac parte din Studiul privind Educația și Dezvoltarea Timpurie (SEED), coordonat de Departamentul pentru Educație din Marea Britanie, și contrazic popularitatea tot mai mare a stilului de parenting blând.

Rețelele sociale vs. știința

În ultimii ani, rețelele sociale au fost invadate de influenceri care promovează parentingul blând, un stil preferat de mulți părinți din generația millennials. Acesta se bazează pe ideea că nevoile copilului trebuie puse mereu pe primul loc și că metodele tradiționale de disciplinare, precum vocea ridicată sau refuzul ferm, ar trebui evitate.

Totuși, dus la extrem, acest stil poate părea exagerat.

De exemplu, actrița Mayim Bialik (cunoscută din serialele Blossom și The Big Bang Theory) și-a crescut copiii fără scutece, folosind o metodă numită „elimination communication”, adică anticiparea momentului în care bebelușul are nevoie la oliță, pe baza semnalelor sale.

Un alt caz celebru este al actriței Alicia Silverstone (Clueless), care în 2012 a publicat un videoclip în care își hrănea fiul de 11 luni mestecând mâncarea și dândui-o în gura lui.

Ce spun susținătorii parentingului blând?

Sarah Ockwell-Smith, una dintre cele mai cunoscute voci ale curentului gentle parenting, susține în cartea The Gentle Parenting Book„comportamentele problematice ale copiilor sunt, de fapt, un strigăt de ajutor, un semn că ceva nu este în regulă în universul lor interior”.

Ea critică metodele clasice de corectare, spunând că acestea „pedepsesc copilul pentru că are o problemă, în loc să-l ajute să o înțeleagă și să o rezolve”.

Totuși, studiul britanic arată că afecțiunea combinată cu reguli clare și implicare consecventă rămâne rețeta cu cele mai bune rezultate pe termen lung.

Sarah Ockwell-Smith și alți susținători ai parentingului blând afirmă că acest stil este, de fapt, o formă de parenting autoritar, dar cu o abordare diferită: pune accent pe stabilirea limitelor într-un mod care validează sentimentele copilului și folosește bunătatea, empatia și înțelegerea.

Totuși, în timp ce teoreticienii promovează ideea respectului pentru copil, multe mame exasperate susțin că, în practică, metoda funcționează doar cu „copii blânzi”. În cazul copiilor energici și temperați, rezultatul poate fi exact opusul.

„E o trecere chinuitor de rapidă de la validarea emoțiilor copilului la haos în supermarket”, povestește o mamă a unui băiețel de trei ani.

Critici: Parentingul blând riscă să devină permisiv

Chiar dacă intențiile sunt pozitive, criticii avertizează că într-o lume agitată, în care părinții nu au timp să negocieze la nesfârșit cu cei mici, parentingul blând poate aluneca ușor spre permisivitate.

Iar efectul pe termen lung poate fi o generație de copii răsfățați, fără limite clare și cu un sentiment exagerat al propriilor drepturi.

Katharine Birbalsingh, fondatoarea școlii Michaela, considerată cea mai strictă directoare din Marea Britanie, este una dintre vocile cele mai critice.

Ea susține că „parentingul blând de clasă mijlocie” creează o cultură în care părinții își doresc mai mult să fie prietenii copiilor lor decât ghizi care stabilesc reguli și responsabilități.

SURSA FOTO: freepik.com @oksix

Consecințe în școli: Haos și lipsă de respect

Profesorii confirmă că efectele acestui tip de educație se resimt puternic în sălile de clasă, prin comportamente perturbatoare și lipsă de respect față de reguli.

„Copiii sunt mai sensibili la lucruri banale, cum ar fi să fie îndepărtați de un coleg care vorbește prea mult. E ca și cum nu sunt obișnuiți cu ideea de consecințe”, spune Nadeine Asbali, profesoară de liceu în Londra. „Când li se induce copiilor ideea că emoțiile lor sunt mai importante decât orice altceva, ajungem să avem adolescenți egocentrici, care cred că regulile nu li se aplică”.

„Copiii au nevoie de limite clare”

Profesoara Vivien Hill, psiholog și director de program la University College London, atrage atenția că parentingul blând, aplicat fără echilibru, poate duce la dificultăți serioase de adaptare în colectivitate.

„Copilul ajunge într-o sală de clasă unde profesorul are responsabilitatea de a gestiona și educa 30 de elevi. Nimeni nu are timp sau resurse pentru negocieri nesfârșite”, spune aceasta, subliniind că școala are propriile rigori.

„Nimic nu e mai frustrant pentru un profesor decât un elev care ignoră o instrucțiune simplă de siguranță sau care vrea să discute 45 de minute despre motivele pentru care nu vrea să respecte o regulă. În lumea reală, acest stil parental se traduce prin instabilitate, mai ales în sistemul educațional”.

Cazul Școlii 21

Școala 21, din estul Londrei, a fost creată în 2012 ca un model de educație progresistă. A debutat cu un grup restrâns de elevi și un raport Ofsted elogios. Însă pe măsură ce a crescut, problemele de comportament au început să apară.

În 2023, școala a fost evaluată de Ofsted ca „necesită îmbunătățiri”, după ce s-a constatat că lecțiile erau adesea întrerupte de comportamente inadecvate.

Moray Dickinson, actualul director, a preluat conducerea în 2022 și a implementat o schimbare fermă a regulilor. Deși comportamentul elevilor era descris ca „foarte slab”, rata suspendărilor era extrem de mică, iar excluderile permanente inexistentă.

„S-a pierdut enorm de mult timp de învățare. Profesorii ajunseseră să fie speriați, nemulțumiți și lipsiți de sprijin. Așteptările privind comportamentul erau aproape inexistente”, spune Dickinson.

Cu o abordare structurată și fermă, școala a fost recent reevaluată de Ofsted și a primit calificativul „bun”.

Fermitate + căldură = rețeta echilibrului

Dickinson este convins că stabilirea unor reguli clare nu exclude construirea unei relații apropiate și respectuoase cu elevii. Aceeași concluzie reiese și din studiul NatCen privind parentingul autoritativ: combinația dintre căldură emoțională și limite ferme aduce cele mai bune rezultate, atât în familie, cât și în școală.

„Copiii au nevoie de limite, dar nu este nevoie să fii autoritar în sensul clasic pentru a le impune”, adaugă profesoara Hill. „Este vorba despre a ști când să le dai libertate și când să intervii. Aceste lucruri se învață încă din primii ani de viață, iar în adolescență devin foarte importante. Pentru că atunci greșelile pot avea consecințe cu adevărat serioase”.

VEZI ȘI:

„Dacă e să-l înveți o singură abilitate pe copilul tău, să fie aceasta”, spune un psiholog. „Influențează tot: relațiile, școala, încrederea!”

Semnele care arată că un copil e un „people-pleaser”. E cuminte, politicos și prea atent cu toată lumea? Ar trebui să te pună pe gânduri aceste comportamente!

„KMS”, „POS” sau „FWB”: „Codurile” populare pentru adolescenți pe care orice părinte ar trebui să le cunoască. Unele pot semnala hărțuire, autovătămare sau riscuri serioase de sănătate mintală

Mama „absentă”, un fenomen tot mai des întâlnit care afectează dezvoltarea copiilor. Daniela Gavankar: „Multe dintre noi nici măcar nu știm. Vă dau exemplul personal!” / VIDEO

„Am fost crescuți cu frică, agresiune, iar acum îi lăsăm pe copii să crească liberi!” De ce permisivitatea e un pericol pentru copiii noii generații? Răspunsul psihologului Daniela Gavankar / VIDEO



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Articole similare


Cele mai noi articole

Top citite

„Vom asista la un val de demisii!” Revolta din Educație explodează: „Tot ceea ce observăm în ultimul timp este împotriva concepției pedagogice de dezvoltare a învățământului”

„A urcat pe cer pentru ultima dată!” Felix Baumgartner și motivul pentru care a refuzat mereu ideea de a deveni tată. Ce i-a spus Mihaelei Rădulescu: „E riscant!”

Ministrul Educației, despre primarii care nu decontează naveta profesorilor: „Nu e o chestie de dacă vrei sau nu, e o chestie de legalitate”

Prof.dr.univ. Dumitru Borțun, despre analfabetismul funcțional: „Profesorii nu fac ce trebuie” / VIDEO

pixel