Bacalaureat de toamnă 2025: peste 15.700 de candidați au susținut proba la Matematică sau Istorie
Bolojan a amintit experiența sa ca primar al orașului Oradea, unde a gestionat peste 70 de unități școlare. Soluția găsită atunci: comasarea.
„Le-am fuzionat, au rămas mai puține, undeva la aproape 50, și nu s-a întâmplat nimic. Pentru că atunci când am făcut acest lucru, finanțarea urmărea elevul și cu cât aveai mai mulți elevi la o școală, cu atât primeai mai mulți bani. Și s-a văzut că procesul de învățământ n-a fost afectat”, a explicat premierul la Antena 3 CNN, potrivit edupedu.ro.
În viziunea sa, cheia este creșterea numărului de elevi dintr-o școală, ceea ce ar aduce mai multe resurse financiare și, teoretic, un act educațional de calitate mai bună.
Premierul a criticat situațiile în care există clase simultane cu foarte puțini copii, uneori chiar mai puțini decât numărul profesorilor care predau acolo.
„Decât să ducem profesorii într-un sat din România, unde oricum e greu să faci școală, mai bine luăm copiii din satul acela și ducem la cea mai bună școală din cea mai apropiată comună”, mai spune Ilie Bolojan.
Mesajul său este clar: școlile cu efective extrem de reduse trebuie reorganizate, iar elevii ar trebui transportați către unități mai mari, dotate și cu personal didactic complet.
Bolojan a recunoscut că noua legislație privind comasarea școlilor trebuie aplicată cu „flexibilitate”.
„În aplicarea acestei legislații există flexibilitatea ca, de la caz la caz, să se ia anumite măsuri, astfel încât fiecare unitate administrativă pe teritoriul căreia există o școală care funcționează independent să aibă personalitate juridică, dacă este cazul”, adaugă premierul.
În zonele izolate, unde nu există școli în apropiere, vor putea fi găsite formule de excepție, astfel încât copiii să nu fie obligați să parcurgă distanțe imposibile.
Dincolo de cuvintele despre reorganizare, mesajul de fond al premierului este unul economic: România nu își mai poate permite întreținerea unor structuri școlare cu efective extrem de mici.
„Lucrurile nu mai puteau continua în felul în care s-au acumulat, pentru că nu ne mai putem permite acest lucru nici în învățământ”, subliniază Ilie Bolojan.
Pe termen scurt, părinții din zonele rurale ar putea vedea schimbări majore:
- copiii transportați zilnic la școli mai mari,
- dispariția unor clădiri școlare din sat,
- reorganizarea resurselor umane.
Pe termen lung, obiectivul declarat este creșterea calității educației prin concentrarea resurselor acolo unde există un număr suficient de elevi pentru a justifica investițiile.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Sesiunea a doua a...