Sindromul Savant. Medic psihiatru: „Există trei teorii principale care încearcă să explice originile acestei afecțiuni”
Contrar unor concepții greșite, a crește un copil puternic mental nu înseamnă că acesta nu va plânge sau că nu va întâmpina eșecuri în viață. Este esențial să înțelegem că puterea mentală nu înseamnă a-ți reprima emoțiile, ci a le înțelege și a le gestiona într-un mod pozitiv.
De fapt, puterea mentală vine în sprijinul copiilor în momentele dificile, oferindu-le resursele necesare pentru a se recupera după eșecuri și pentru a merge mai departe, chiar și atunci când au îndoieli. Această putere mintală este ca un mușchi, care devine mai puternic pe măsură ce este antrenat și folosit.
Pentru a crește un copil puternic mental, părinții trebuie să evite practicile care îi limitează puterea mintală. Autoarea Amy Morin a identificat 13 aspecte de evitat în creșterea unui copil puternic mental, capabil să facă față provocărilor vieții.
Renunțarea la un joc de fotbal sau eșuarea la un test de matematică nu trebuie să transforme un copil într-o victimă. Eșecul și nedreptatea sunt aspecte naturale ale vieții.
Evitați să vă implicați în comparațiile excesive și să perpetuați mentalitatea de victimă în rândul copiilor. Învață-i că indiferent cât de dificile sau nedrepte par circumstanțele, ei au întotdeauna posibilitatea de a acționa într-un mod pozitiv.
Renunțarea la sentimentele de vinovăție învăță copilul tău că nu este necesar să trăiască cu acest sentiment permanent. Copiii care înțeleg că vinovăția nu este un aspect intolerabil vor fi mai capabili să spună "nu" în fața cererilor nesănătoase, precum „dacă m-ai iubi, ai face asta pentru mine”.
Demonstrați copiilor voștri că, în ciuda faptului că vă puteți simți vinovați uneori - ceea ce se întâmplă tuturor părinților buni -, nu veți permite emoțiilor inconfortabile să vă împiedice să luați decizii înțelepte. Învățați-i că vinovăția poate fi o emoție normală, dar că este important să înțeleagă că nu trebuie să fie controlată de aceasta și că pot alege să acționeze în mod responsabil, în ciuda sentimentelor de vinovăție.
Dacă îți pui întreaga viață în jurul copiilor tăi, aceștia vor crește cu impresia că întreaga lume ar trebui să li se supună. Însă adulții care sunt auto-absorbiți și se simt îndreptățiți nu vor reuși să obțină multe în viață.
Învață-ți copiii să se concentreze pe contribuția lor în lume, în loc să se axeze doar pe ceea ce pot obține personal din aceasta. Încurajează-i să fie generoși, să ofere sprijin și să-și folosească talentele pentru a aduce schimbări pozitive în jurul lor. Astfel, vor înțelege că viața nu se rezumă doar la satisfacerea propriilor nevoi, ci și la aducerea unui aport valoros societății și comunității în care trăiesc.
Chiar dacă menținerea copiilor într-o zonă de confort și protecție poate reduce anxietatea părinților, jocurile prea sigure îi învață pe copii că frica trebuie evitată în orice circumstanțe.
Demonstrați-le copiilor voștri că cel mai bun mod de a învinge frica este să o înfruntați direct. Astfel, veți crește copii curajoși, dornici să-și depășească limitele și să iasă din zona lor de confort. Învățați-i că este normal să simtă teamă în anumite situații, dar că pot învăța să o înfrunte și să crească prin depășirea acestei frici. Încurajați-i să încerce lucruri noi, să-și asume riscuri calculate și să-și dezvolte abilitățile de reziliență și curaj. Astfel, copiii voștri vor învăța că frica nu trebuie să le dicteze alegerile și că pot crește și înflori prin înfruntarea cu curaj a provocărilor.
SURSA FOTO: freepik.com @gpointstudio
Este sănătos să ai așteptări în ceea ce privește performanțele copiilor tăi. Cu toate acestea, așteptarea ca ei să fie perfecți în tot ceea ce fac poate avea consecințe negative. Învățați copiii voștri că eșecul este normal și că nu trebuie să fie excepționali în fiecare aspect al vieții lor.
Copiii care se străduiesc să devină cea mai bună versiune a lor, în loc să fie cei mai buni în tot ceea ce fac, nu vor lega stima de sine de comparația cu alții. Încurajați-i să-și dezvolte talentele și să se concentreze pe dezvoltarea lor personală, învățându-i că este în regulă să eșueze și că nu trebuie să fie perfecți în fiecare situație. Astfel, copiii vor învăța să se accepte pe ei înșiși așa cum sunt și să-și valorifice unicitatea și autenticitatea în ceea ce fac.
Vezi și Tot ceea ce copilul tău NU îți spune atunci când doar te îmbrățișează sau îți cere să-l îmbrățișezi
Permițând copiilor să decidă ce se va servi la cină sau unde să meargă în vacanță le poate conferi o putere pe care nu sunt încă pregătiți să o gestioneze. Tratarea copiilor ca pe egali sau ca pe șefi le poate diminua puterea mentală.
În loc să le oferiți control total, oferiți-le copiilor posibilitatea de a învăța să primească indicații, să asculte lucruri pe care poate nu le doresc să le audă și să facă lucruri pe care poate nu le doresc să le facă. Permiteți-le să ia alegeri simple, în timp ce mențineți în același timp o structură și ierarhie clară în cadrul familiei.
Este important să găsim un echilibru între a le acorda copiilor autonomie și a-i ghida în învățarea abilităților necesare pentru a funcționa în societate. Învățați-i să ia decizii informate, să-și exprime opiniile, dar să fie și deschiși să accepte direcție și îndrumare atunci când este necesar. Astfel, copiii vor învăța să-și dezvolte puterea mentală într-un mod echilibrat și să se adapteze la diverse situații în viață.
Este tentant să-i lași pe copii să evite responsabilitățile și să sari peste sarcinile pe care ar trebui să le îndeplinească sau să evite să-și găsească un loc de muncă după școală. Poate fi înțeles că îți dorești ca copiii tăi să aibă o copilărie fără griji.
Cu toate acestea, copiii care sunt responsabilizați cu sarcini adecvate vârstei lor nu sunt supraîncărcați. Dimpotrivă, ei dobândesc puterea mentală necesară pentru a deveni cetățeni responsabili și autonomi.
Sentimentele de inimă frântă, tristețea și anxietatea sunt parte integrantă a vieții. Permițând copiilor să experimenteze aceste emoții dureroase le oferim oportunitatea de a dezvolta capacitatea de a tolera și gestiona disconfortul.
Ca părinte, oferiți ghidare și sprijinul necesare copiilor voștri pentru a înfrunta durerea și a face față situațiilor dificile. În acest fel, ei vor câștiga încredere în propria lor abilitate de a depăși provocările inevitabile ale vieții.
Asigurați-vă că sunteți disponibili pentru a-i asculta și a le oferi un mediu sigur în care să-și exprime emoțiile. Ajutați-i să înțeleagă că este normal să se simtă triști, dezamăgiți sau anxioși și că pot găsi modalități să facă față acestor emoții într-un mod sănătos. Învățați-i strategii de gestionare a stresului și oferiți-le resurse și instrumente pentru a-și construi reziliența emoțională.
A încerca să îi faci pe copii să se simtă bine atunci când sunt triști sau să-i calmezi când sunt supărați implică asumarea responsabilității pentru reglarea emoțiilor lor. Cu toate acestea, este important ca micuții să învețe să-și gestioneze propriile sentimente și să dobândească competențe emoționale.
Învață-ți copilul modalități proactive de a-și face față emoțiilor într-un mod sănătos, astfel încât să nu depindă de ceilalți pentru a face acest lucru. Ajută-l să-și recunoască și să-și exprime emoțiile, să-și identifice sursele de stres sau disconfort și să găsească strategii de reglare adecvate.
Corectarea temelor de matematică ale copiilor și verificarea prânzului lor nu îi va ajuta să învețe să-și asume responsabilitatea pentru propriile acțiuni. În schimb, consecințele naturale pot oferi unele dintre cele mai importante lecții de viață.
Permiteți copiilor să facă greșeli și să se încurce din când în când. Arătați-le că este normal să greșească și că greșelile pot fi oportunități de învățare și creștere. Ajutați-i să înțeleagă consecințele acțiunilor lor și să găsească soluții pentru a rezolva problemele pe care le-au creat.
În loc să interveniți imediat pentru a corecta sau rezolva situațiile, oferiți sprijin și îndrumare pentru a-i ajuta să găsească soluții proprii. Învățați-i să învețe din greșeli, să identifice cauzele și să găsească modalități de a evita aceleași greșeli în viitor.
Confundarea disciplinei cu pedeapsa poate avea un impact negativ asupra dezvoltării copiilor. În loc să îi facem să sufere pentru greșelile lor, ar trebui să ne concentrăm pe învățarea lor și pe dezvoltarea abilităților necesare pentru a face alegeri mai bune în viitor.
Creșterea unui copil care se teme de pedepse nu este același lucru cu creșterea unui copil care își dorește să ia decizii bune. Este important să folosim consecințe adecvate care îi ajută pe copii să dezvolte autodisciplina necesară pentru a face alegeri mai bune și a se asuma responsabilitatea propriilor acțiuni.
Disciplina nu ar trebui să fie despre a pedepsi sau a cauza suferință, ci despre a învăța copiii să-și înțeleagă greșelile, să-și asume responsabilitatea și să găsească modalități de a se îmbunătăți. Prin folosirea consecințelor potrivite, copiii pot învăța să-și dezvolte abilitățile de autocontrol, rezolvare a problemelor și luare a deciziilor.
Este tentant să cedăm în fața copiilor care se plâng sau să le facem treburile pentru ei, deoarece ne poate ușura viața pe moment. Cu toate acestea, aceste comenzi rapide pot promova obiceiuri nesănătoase în rândul copiilor.
Este important să le oferim copiilor noștri un model de urmat care promovează amânarea satisfacției imediate și să le arătăm că pot rezista tentațiilor și scurtăturilor. Aceasta le va dezvolta puterea de a persevera și de a nu renunța chiar și atunci când se confruntă cu provocări.
Încurajarea autonomiei și dezvoltarea capacității copiilor de a-și rezolva problemele și de a-și asuma responsabilitatea le va oferi o bază solidă pentru a-și construi o viață independentă și satisfăcătoare. Învățând să amâne satisfacția și să facă față disconfortului, copiii noștri vor dobândi abilități de autocontrol și vor deveni mai rezistenți în fața provocărilor vieții.
În tumultul cotidian, mulți părinți uită să transmită valorile pe care le consideră importante copiilor lor. Adesea, sunt absorbiți de provocările vieții de zi cu zi și pierd din vedere imaginea de ansamblu.
Este crucial să ne asigurăm că prioritățile noastre reflectă cu acuratețe lucrurile pe care le prețuim cel mai mult în viață și să transmitem aceste valori copiilor noștri. Fie că este vorba despre respectul față de ceilalți, onestitatea, compasiunea sau integritatea, valorile noastre fundamentale trebuie să fie integrate în educația pe care o oferim copiilor.
Este important să le demonstrăm copiilor noștri prin propriul exemplu cum valorile noastre se reflectă în acțiunile noastre de zi cu zi. Astfel, vom înrădăcina în ei convingerea că aceste valori sunt esențiale pentru o viață plină de sens și împlinire.
Într-o lume în continuă schimbare, în care influențele externe pot fi copleșitoare, părinții au rolul crucial de a ghida copiii în identificarea și adoptarea valorilor autentice. Prin prioritizarea valorilor în educația lor, le oferim copiilor noștri o bază solidă pentru a lua decizii înțelepte și pentru a trăi o viață autentică și în armonie cu valorile lor personale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Preot profesor univ. dr. Radu...
Magia Crăciunului este deja...
Raluca-Emima Vasilciuc și...
Nu există nicio modalitate mai...