Dacă părinții ți-au spus aceste 3 lucruri în copilărie, te-au pregătit să eșuezi ca bărbat
Medicul neuropediatru Alfonso Amado, membru al Grupului de lucru pentru ADHD și tulburări de neurodezvoltare din cadrul Societății Spaniole de Neurologie Pediatrică (SENEP), a vorbit cu jurnaliștii de la hola.com și a explicat mai bine acest fenomen: ce este sinestezia și cum se manifestă ea la copii și adolescenți?
Sinestezia este o condiție neurologică în care simțurile se „amestecă”.
Practic, un stimul perceput printr-un simț generează automat o reacție într-un altul.
De exemplu, o persoană poate vedea culori când ascultă muzică sau poate simți un gust specific atunci când atinge un anumit material.
SURSA FOTO: freepik.com @BillionPhotos
La copii, sinestezia poate lua forme variate. Unii pot vedea culori diferite pentru fiecare notă muzicală sau simt emoții specifice atunci când ating diverse suprafețe: tristețe la contactul cu lemnul sau bucurie când ating hârtia.
Această capacitate este, de regulă, înnăscută și persistă pe tot parcursul vieții.
Copiii cu sinestezie au adesea o imaginație bogată și aptitudini artistice ieșite din comun. Mulți dintre ei excelează în domenii precum muzica, pictura sau scrisul, datorită modului unic în care percep lumea din jur.
Deși sinestezia nu este o boală, ea influențează felul în care un copil se dezvoltă emoțional și creativ, oferindu-i o perspectivă aparte asupra realității.
Sinestezia este o afecțiune neurologică complexă, iar originile sale nu sunt încă pe deplin înțelese.
Unii cercetători susțin că are o bază genetică sau este legată de dezvoltarea sistemului nervos. Alții pun accent pe rolul învățării timpurii, formulând ipoteza că unele asocieri sinestezice sunt învățate și întipărite în copilărie.
Așadar, sinestezia ar putea fi rezultatul unei combinații între predispoziții genetice și experiențele din primii ani de viață.
Sinestezia poate avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi a copiilor, în moduri atât pozitive, cât și provocatoare.
Mulți dintre acești copii se remarcă prin creativitate și imaginație. Percepțiile lor senzoriale neobișnuite îi ajută să exceleze în domenii artistice precum muzica, pictura sau scrisul.
În plus, sunt adesea foarte empatici și sensibili, pentru că modul lor de a simți lumea le permite o conexiune cu emoțiile – atât ale lor, cât și ale celor din jur.
Pe de altă parte, sinestezia poate aduce și provocări.
Unii copii experimentează o suprasolicitare senzorială – mai ales în medii aglomerate sau zgomotoase, unde stimulii multipli se pot combina într-un mod copleșitor.
De asemenea, le poate fi greu să explice ce simt celor din jur, ceea ce poate duce la neînțelegeri sau izolare.
Pentru a-i sprijini, este important ca adulții din jurul lor să le înțeleagă particularitățile și să le ofere metode de învățare adaptate nevoilor lor. Încurajarea exprimării prin artă, muzică sau scris poate fi de mare ajutor.
Imaginează-ți cum ar fi să poți picta ceea ce „vezi” atunci când asculți muzică sau să creezi o sculptură inspirată de textura pe care o „simți” în momentul în care vezi o culoare. Pentru copiii sinestezici, această formă de exprimare este cât se poate de naturală.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Sinestezia nu este o boală, așadar, în general, nu necesită tratament medicamentos.
Cu toate acestea, există strategii și forme de terapie care îi pot ajuta pe copiii sinestezici să-și gestioneze mai bine experiențele senzoriale și să-și valorifice potențialul.
Una dintre cele mai utile intervenții este terapia ocupațională. Aceasta îi poate sprijini pe copii în dezvoltarea unor abilități de reglare senzorială și adaptare la diverse medii, mai ales în situațiile în care suprasolicitarea simțurilor devine copleșitoare.
Cu siguranță, da! Sinestezia poate deveni un instrument valoros pentru dezvoltarea creativității.
Prin integrarea sinesteziei în activități artistice, copiii își pot exprima percepțiile unice într-un mod personal și autentic. De exemplu, pot picta ceea ce „văd” atunci când ascultă muzică sau pot crea sculpturi inspirate de texturile pe care le „simt” când privesc anumite culori.
Acasă, părinții pot încuraja jocuri senzoriale care implică mai multe simțuri – cum ar fi asocierea sunetelor cu texturi sau a aromelor cu culori. Aceste activități nu doar că stimulează creativitatea, dar transformă și sinestezia într-o experiență distractivă și îmbogățitoare.
Valorificarea acestei capacități îi poate ajuta pe copii nu doar să-și dezvolte abilități artistice, ci și să înțeleagă și să aprecieze mai profund felul unic în care percep lumea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Atunci când un copil se simte...
E weekendul de Paște – și ce...