Vezi versiune Desktop
Psiholog Radu Leca, despre cum îi afectează pe părinți vestea că ai lor copii se droghează: „Mi-am dat seamă că ASTA îi distruge” / VIDEO
Pentru că tema acestei ediții aniversare este „cum creștem copii fericiți și echilibrați?”, am început Părinți Prezenți cu o metaforă: cum ați descrie „grădina” ideală pentru creșterea unui copil echilibrat și fericit? Ce „flori” ar trebui să fie plantate de către părinți și ce rol ar avea școala în cultivarea și îngrijirea acestor flori?
Psihologul Radu Leca ne-a oferit o imagine interesantă, însă a subliniat că ne confruntăm cu o creștere alarmantă a unor afecțiuni în rândul copiilor.
„Mergem pe o idee prezumtivă că această grădină ar fi perfect echilibrată. Atunci, avem un sistem de irigații, care este format din noțiunea de informație și, evident, o persoană care a gândit acea informație care să intre în capul copilului. Ulterior, mergem pe ideea de a distribui apa, respectiv informația în căpățânile copiilor și în mințile lor și în sufletele lor.
Doar că avem de-a face cu trei elemente sabotoare, respectiv educația celui care creează sistemul educațional, scopul pentru care el este creat în mod concret și vigilența adormită totală a părinților.
De aceea, la nivel național, avem o creștere cu mai mult de 24% a incidenței autismului light, cu peste 30% a sindromului de Asperger și nu mai vorbesc despre noțiunea de obezitate care este undeva peste 55%.
Jur că aș vrea să creăm o grădină minunată împreună! Numai că nu știu cum, fiindcă pe partea asta de a demonstra răul stăm foarte bine.
Eu îmi aduc aminte cu drag de momentul când am conștientizat, obez fiind, cât de normal par atunci când l-am dus pe puștiul meu la școală, evident că mi-am dat seama de dimensiunea mea, fiindcă au râs colegii lui de el prin prisma apariției mele. Dar, când am văzut o mămică care se ținea cu mâinile de gard și făcea, cu o batistuță de la piept scoasă, copilului semne de tip `întoarce-te, voi fi aici, nu te părăsesc`, mi-am dat seama, am zis `Doamne, sunt normal!`
Aceștia sunt părinții: profund depărtați de orice formă de realitate. Nu ne este nouă, terapeuților, greu cu copiii, cât ne este cu părinții. Vai de noi dacă nu ascultăm părinții, cum dau ei cu noi pe jos din toate unghiurile posibile și cum ne fac 15.000 de reproșuri pe secundă spunând că noi suntem cei de vină pentru toate lucrurile minunate pe care copii lor le spun acasă”, a spus Radu Leca, la Părinți Prezenți, o emisiune marca PărințișiPitici.ro.
Profesorul pentru învățământul primar Claudia Chiru susține că „noi nu creștem copii fericiți! Este o iluzie și este un deziderat la care noi nu putem să ajungem! Fiecare om își asigură și își construiește propria fericire din mai multe momente. Noi educăm copii care să poată să se adapteze și să facă față vieții, dar nu cu telefoanele! Dacă îi lăsăm acolo, nu reușim!
Și la școală, nu e datoria școlii să-i facem să fie fericiți. Ei nu vin la școală pentru ca eu să-l fac să fie fericit, ci să învețe, să stea într-o comunitate, să stea în microsocietatea lor și să acumuleze lucruri, să se depășească, să evolueze. Nu sunt eu responsabilă pentru fericirea copiilor, cum nici părinții nu sunt responsabili pentru fericirea copiilor!
Părintele îi dă hrană, îmbrăcăminte, dragoste și atât! Și îi spune: `nu`, `da`, `vezi că e bine`, `vezi că nu e bine`, dar trebuie să-i spună! Acum le e frică să le spună propriilor copii când să se oprească și nu.
Eu plătesc bani în fiecare lună pentru ca băiatul meu să nu aibă telefon la școală și să aibă uniformă. Plătesc bani în fiecare lună pentru asta. Deci, e totul cu susul în jos! (...) Ne e frică de copii! Nu se poate că nu de aceea i-am adus pe lume!”, spune Claudia Chiru.
„Părinții, vorba Claudiei, se tem de copii: `nu cumva să-i spun ceva, să-l supăr`. `Dar de ce să fac asta? Lasă că fac eu în locul lui`”, a mai adăugat psihologul Radu Leca.
Alexandra Șerb a detaliat ce ar planta în această „grădină”.
„Mie mi-a plăcut foarte mult analogia cu grădina, pentru că și eu o folosesc de foarte multe ori ca să ilustrez rolul părintelui. Se aseamănă foarte mult cu rolul unui grădinar și avem responsabilitatea să le oferim copiilor cadrul în care ei să crească și să se dezvolte.
Dacă ar fi plantez în grădina asta, așa cum ai întrebat, aș pune un cadru sigur în care copilul să se simtă în siguranță, să se simtă protejat. Atunci când zic protejat, înseamnă ca părintele să-l protejeze și de ceea ce ar putea să-i facă rău, dar nici el să nu devină sursa de durere pentru copil.
Și cadrul acesta sigur înseamnă pe de o parte validare, sprijin, și pe de altă parte și structură, limite, dorința de a-l expune pe copil în situații în care el chiar să învețe, chiar dacă asta înseamnă să plângă sau să-i fie greu acum, dar eu vreau, de fapt, să-l învăț să tolereze mai ușor stresul.
Al doilea ingredient, reglarea emoțională. Învățăm copiii să-și gestioneze emoțiile. Nu e o problemă să avem emoții, este o problemă cum le exprimăm. Și aici se face foarte mare confuzie între emoție și comportament. E ok să simt furie, dar nu e ok să fac rău celui din jurul meu când o am. Și avem nevoie să-i trimitem în viață pe copii cu o asemenea abilitate: să poată să-și exprime sănătos emoțiile.
Și al treilea ingredient este creșterea rezilienței la stres și la frustrare. Să le creăm copiilor acele micro-momente în care, împreună cu noi, ei să facă față provocărilor. Așa îi învățăm!”, a precizat Alexandra Șerb.
URMĂRIȚI EMISIUNEA INTEGRAL:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Identificarea talentului unui copil este una dintre...
Unii copii par să nu...
