De ce avem nevoie de un an bisect la fiecare patru ani și ce s-ar întâmpla dacă nu l-am avea
Data publicării:
Loredana Iriciuc
Autorul articolului: Loredana Iriciuc
Categorie: Divertisment
Anul acesta, 2024, este un an bisect! Ce înseamnă asta? Ei bine, la fiecare patru ani, calendarul nostru gregorian, cel pe care îl urmărim în cea mai mare parte a lumii, decide să arunce în mix o zi în plus, și anume 29 februarie. Poate părea un detaliu neînsemnat, dar această zi adițională are o importanță deosebită.

Calendarul normal are 365 de zile împărțite în 12 luni. Cu toate acestea, pentru a evita ca anotimpurile să se „încurce” între ele, la fiecare patru ani se introduce o zi în plus. Astfel, anii divizibili cu patru devin ani bisecți, iar 2024 se numără printre aceștia, la fel ca și 2020.

Dar să nu ne grăbim! Există excepții, cum ar fi anii centenari sau acei ani care se termină în 00, precum 1900. Aceștia nu beneficiază de statutul de ani bisecți. În anii care nu sunt bisecți, fiecare dată avansează cu o zi în ani consecutivi. De exemplu, dacă 1 martie 2022 a fost o marți, în 2023 aceeași zi a căzut într-o miercuri.

Pe de altă parte, într-un an bisect, lucrurile devin mai interesante. Începând cu luna martie, calendarul avansează cu încă două zile față de anul precedent. Să luăm exemplu 1 martie 2023, care a fost miercuri. Ei bine, în 2024, nu va cădea într-o zi de joi, ci de vineri. Așadar, această zi adițională schimbă dinamica și ne oferă un an cu 366 de zile.

De ce există anii bisecți?

De ce avem nevoie de ani bisecți? Răspunsul se ascunde în călătoria noastră în jurul soarelui. Pentru a ne asigura că anotimpurile își păstrează ordinea obișnuită, iar calendarul nostru gregorian rămâne aliniat cu această călătorie cosmică, adăugăm o zi suplimentară la fiecare patru ani.

De ce e nevoie de acest adaos? Motivul stă în faptul că un an calendaristic, cu cele 365 de zile de 24 de ore, este mai scurt decât un an solar. Așa că, pentru a compensa acest decalaj, trebuie să adăugăm 24 de ore la calendar la fiecare patru ani. Totuși, timpul pe care Pământul îl ia pentru a completa o revoluție în jurul Soarelui (an solar) este puțin mai lung: 365 de zile, 5 ore, 48 de minute și 56 de secunde.

Fără acești ani bisecți, am înregistra un decalaj considerabil între calendar și călătoria noastră în jurul soarelui. Conform National Geographic, fără aceste zile suplimentare, calendarele ar începe să se defazeze cu trei zile la fiecare 12 ani. Imaginează-ți consecințele! Potrivit Muzeului Național al Aerului și Spațiului din SUA, peste 700 de ani, vara în emisfera nordică ar începe în decembrie, în loc de iunie.

Anii bisecți nu sunt doar o soluție temporară; ei mențin echilibrul. Adăugând aceste 24 de ore suplimentare, rezolvăm diferența acumulată de aproape șase ore la fiecare patru ani. Dar, ca să fim preciși, rămânem cu aproximativ 44 de minute în plus la fiecare patru ani sau, cu alte cuvinte, o zi în plus la fiecare 129 de ani.

Pentru a gestiona această subtilitate temporală, sărim peste ani bisecți în fiecare an centenar, cu excepția celor care sunt multipli ai 400, precum 1600 și 2000. De aceea, anul 1900 nu a fost un an bisect și nu a avut o zi în plus, în timp ce anul 2000 s-a bucurat de această adiție temporală. Astfel, călătoria noastră în jurul soarelui rămâne sincronizată cu calendarul, iar anotimpurile continuă să își înceapă și să își încheie dansul lor cosmic la momentul potrivit.

De ce se numește an bisect?

Ați văzut vreodată termenul „an bisect” și v-ați întrebat de ce este numit astfel? Puțini sunt cei care cunosc originile acestui nume. Ei bine, să ne aventurăm în trecut pentru a dezvălui povestea din spatele denumirii.

Înainte de toate, să privim înapoi la momentul în care ziua adițională a fost prima dată introdusă în calendar – pe 24 februarie. De ce tocmai această dată? Motivul stă într-o expresie latină cu rezonanță poetică: „bix sextus dies ante calendas martii” - care se traduce prin „repetiția celei de-a șasea zile înainte de prima zi a lunii martie”

Totul s-a schimbat odată cu reforma gregoriană, inițiată de Papa Grigore al XIII-lea în 1582. Cu această ocazie, ziua adăugată a fost modificată, devenind ultima zi a lunii februarie. Așadar, numele „an bisect” a păstrat amintirea acelei zile speciale și a rămas o relicvă a trecutului, oferindu-ne o fereastră către modul în care timpul și calendarul nostru au evoluat de-a lungul istoriei.



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Articole similare

ACESTA este cel mai frumos nume din lume, conform experților

De-a lungul timpului, părinții din toate colțurile...

Cele mai frumoase nume românești pentru gemeni băieți

Alegerea numelor pentru gemeni poate fi una dintre cele...

Nume de băieți din cărți celebre din întreaga lume

Dacă ești în căutarea unui nume de băiat care să aibă o...

Activități pe care să le faci de Ziua Copilului

Ziua Copilului este despre bucurie, râsete, joacă și,...

Nume românești de fete inspirate de flori

Alegerea numelui pentru un copil este una dintre cele...



Cele mai noi articole

Top citite

„Prima oră după școală ar trebui să fie una sacră!” Iată ce ar trebui să faci (și ce să NU faci niciodată) în acest moment critic din ziua copilului tău

Ministrul Daniel David anunță limite clare pentru temele elevilor: Câte ore pe zi ar trebui să petreacă copiii din școlile primare, gimnaziale și liceale făcând teme?

„Haideți să fim și noi cinstiți până la capăt!” Ministrul Educației, despre explozia testărilor la clasa a V-a: „NU sunt de acord cu examenele de selecție dure în cadrul învățământului obligatoriu!”

„Copilărie, nu pleca!” Melodia lansată pe 1 Iunie care o să-ți „rupă” inima în cel mai frumos mod! Prof. Mirela Paraleu Cicu: „Când îmi vin idei spontane, iese bine de fiecare dată!” / VIDEO

pixel