De ce oamenii de acum 40 de ani ni se par mult mai în vârstă decât oamenii de acum? Știința a dovedit-o: Îmbătrânim „mai bine” / FOTO
Data publicării:
O privire în urmă la fotografiile de acum 30, 40 sau 50 de ani ne face să ne gândim că oamenii de atunci păreau cu siguranță mai în vârstă decât cei de acum. Părinții noștri, unchii noștri, și bunicii - cu toții par să fi avut mai mulți ani la vârsta noastră. Dar să fie doar o iluzie optică sau chiar arătăm mai tineri? Ei bine, iată o veste grozavă: îmbătrânim mai bine acum, iar știința ne spune de ce!

Priviți doar la o comparație evidentă între Tom Cruise și Chanquete la aceeași vârstă. În 1982, când serialul „Verano Azul” își făcea loc în inimile noastre, actorul Antonio Ferrandis avea 58 de ani. Aceeași vârstă pe care o avea Tom Cruise când s-a lansat în a șaptea parte a „Mission Impossible” la Roma. Da, sunt multe alte exemple care ne surprind. Unele dintre cele mai notabile ni le aduce @hematocritico în discuție. Ne amintim de cum Niño Bravo părea mai în vârstă când a urcat pe scena Eurovisionului, având doar 28 de ani când a părăsit această lume. George Harrison era doar la 27 de ani când Beatles s-au despărțit, dar parcă părea că are cel puțin 50!

Fenomenul fotbaliștilor „bătrâni și tineri” reprezintă un caz aparte. Se pare că sportul în sine a pus mai mult stres asupra corpului decât l-a îmbunătățit, iar această realitate este evidentă în fotografii precum aceasta din 1969, unde un jucător de 32 de ani pare mult mai în vârstă decât ar fi trebuit să arate. Petele de chelie, mustața și pielea încrețită pe care le regăsim la unii fotbaliști din anii '80 sau '90 i-au făcut să pară cu aproximativ 15 ani mai în vârstă decât erau cu adevărat.

În contrast, aspectul fotbaliștilor moderni este complet diferit, cu mușchi bine definiți și coafuri la modă. Această schimbare radicală în estetica sportivilor poate părea demodată pentru unii în viitor, dar asta nu înseamnă că nu este admirată sau apreciată în prezent. 

Știința a dovedit-o: îmbătrânim mai bine

Echipa de cercetare condusă de gerontologul Taina Rantanen de la Universitatea din Jyväskylä din Finlanda a efectuat un studiu remarcabil care a examinat două grupuri de persoane născute la aproximativ 30 de ani unul față de celălalt. Primul grup s-a născut între anii 1910 și 1914, în timp ce al doilea grup cuprindea persoane născute între anii 1938 și 1943.

La vârstele de 75 și 80 de ani, participanții au fost supuși unor teste de performanță fizică și abilități cognitive. Rezultatul studiului a surprins: cei născuți mai târziu au demonstrat un proces de îmbătrânire mai puțin pronunțat în comparație cu rudele lor sau cu persoanele născute mai devreme, dar de aceeași vârstă.

În ceea ce privește testele fizice, cercetătorii au observat că cei născuți mai târziu prezentau o mobilitate mai bună, fiind capabili să meargă mai rapid și să manifeste o forță mai mare în picioare și mâini, mai ales atunci când manipulau obiecte.

Pe plan cognitiv, participanții născuți mai recent - în ciuda faptului că aveau aceeași vârstă cronologică - au obținut rezultate superioare în teste care măsurau fluența verbală, viteza de reacție în sarcini complexe și capacitatea de a face corespondență între simboluri și numere.

Cu toate acestea, unele aspecte, cum ar fi funcția respiratorie și sarcinile de memorie pe termen scurt, nu au arătat diferențe semnificative între grupurile născute mai devreme și cele născute mai târziu. Această cercetare aruncă o nouă lumină asupra procesului de îmbătrânire și ne oferă speranță că putem îmbătrâni cu grație și sănătate, chiar și într-o lume în continuă schimbare.

De ce suntem mai tineri decât înainte?

La nivel global, este incontestabil că condițiile de viață s-au îmbunătățit, în special în țările occidentale. Unul dintre aspectele esențiale este alimentația, care s-a îmbunătățit semnificativ, oferindu-ne o sursă mai bogată de nutrienți și proteine esențiale pentru sănătatea noastră. Îmbunătățirea asistenței medicale a jucat, de asemenea, un rol important, oferindu-ne acces la tratamente mai eficiente și tehnologii medicale avansate, ceea ce ne permite să trăim o viață mai sănătoasă și mai plină.

În ceea ce privește performanța cognitivă, cercetătorii au descoperit că ani de educație și antrenament mental pot avea un impact semnificativ. Oamenii cu un nivel mai ridicat de educație tind să adopte obiceiuri de viață mai sănătoase, cum ar fi o alimentație echilibrată și exercițiile fizice regulate. De asemenea, aceștia au tendința de a urmări mai atent starea lor de sănătate, consultându-se mai frecvent cu medicii și având acces la servicii medicale mai bune, în funcție de țara și regiunea în care trăiesc.

Desigur, trebuie să recunoaștem că îmbătrânirea într-un mod sănătos nu depinde doar de factorii de mediu, ci și de predispozițiile genetice. Astfel, chiar dacă progresul societății ne ajută să trăim o viață mai sănătoasă și mai activă, există și o componentă genetică pe care nu o putem controla complet. 

Oamenii păreau mai bătrâni

Fenomenul aparent al îmbătrânirii înapoiate este influențat nu doar de îmbunătățirile în calitatea vieții, ci și de factori mai superficiali precum moda și fotografia, care au evoluat rapid în ultima perioadă.

Standardele de frumusețe s-au metamorfozat într-atât încât vârsta cronologică pare să aibă mai puțină relevanță. Astăzi, o persoană poate să arate mult mai tânără la 50 de ani decât la vârsta de 20, iar vedete ca Jennifer Lopez sau Antonio Banderas, recurgând la intervenții precum transplantul de păr, sunt dovezi elocvente în acest sens. Ce era considerat trendy în moda, machiaj și coafuri acum 30 de ani pare acum învechit și poate chiar să fi accentuat semnele îmbătrânirii în loc să le minimizeze.

Același efect se resimte și în fotografie. Tehnologia de acum trei sau patru decenii este de neconceput comparativ cu ce avem în prezent. Culoarea, rezoluția și claritatea actuală transformă vechile fotografii în relicve arhaice, iar oamenii din acele imagini par să îmbătrânească mai mult decât ar fi fost normal.

Deci, da, este adevărat că îmbătrânim mai bine acum decât acum 40 de ani. Dar nu trebuie să uităm că evoluția continuă și că mâine copiii și nepoții noștri ar putea spune același lucru despre noi. Este un ciclu în perpetuă transformare, iar secretul este să ne adaptăm și să ne acceptăm în fiecare etapă a vieții.



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.



Autorul articolului: Loredana Iriciuc
Categorie: Divertisment

Articole similare

Planifică eficient timpul liber al copilului: Sfaturi utile

Timpul liber al copiilor este o oportunitate valoroasă...



Cele mai noi articole

DC Conducem: Lecţie de educaţie rutieră pentru copii

Titi Aur, instructor de conducere defensivă, vine cu...


Top citite
Foto: Freepik@freepik

„Dacă, Doamne ferește, s-ar da așa ceva la BAC, nu ar mai lua nimeni examenul”, spune Prof. Mariana Badea

Cum susțin părinții, fără să realizeze, analfabetismul funcțional al copiilor? Prof. Mariana Badea: „Nu mi-aș fi imaginat vreodată! Este peste puterile mele” / FOTO: freepik.com @wavebreakmedia_micro

Cum susțin părinții, fără să realizeze, analfabetismul funcțional al copiilor? Prof. Mariana Badea: „Nu mi-aș fi imaginat vreodată! Este peste puterile mele” / VIDEO

Semnele care arată că ai primit o educație bună de la părinții tăi! Abilitățile care te fac să fii pregătit pentru succesul pe termen lung / FOTO: freepik.com @EyeEm

Semnele care arată că ai primit o educație bună de la părinții tăi! Abilitățile care te fac să fii pregătit pentru succesul pe termen lung

Prof. Mariana Badea, despre schimbările din sistemul de învățământ „Nu se mai numesc opere literare, se numesc texte, ca la manele” / FOTO: freepik.com@ zinkevych

Prof. Mariana Badea, despre schimbările din sistemul de învățământ: „Nu se mai numesc opere literare, se numesc texte, ca la manele” / VIDEO

pixel