DC Conducem: Lecţie de educaţie rutieră pentru copii
Titi Aur, instructor de conducere defensivă, vine cu...
Potrivit lui Marius Zamfir, există mai mulți factori care contribuie la această situație alarmantă. Alimentația precară a mamelor poate duce la o dilatație insuficientă în timpul travaliului, iar, uneori, copilul nu poate fi născut pe cale naturală din această cauză. De asemenea, alimentația necorespunzătoare afectează elasticitatea pielii, făcând nașterea naturală mai dificilă. Toate aceste aspecte se adaugă la necesitatea frecventă de a recurge la nașterea prin cezariană.
„În ultimii 5 ani am evaluat peste 1.000 de copii nou diagnosticați cu autism. Am făcut o statistică personală a mea, iar procentul de naștere prin cezarian este de 93%. La nivel național, din ce am văzut unele statistici, procentul ar fi între 40 - 50% de naștere prin cezariană, în condițiile în care Uniunea Europeană recomandă ca nașterile prin cezariană să aibă un procent de 15, maxim 20%. În Europa, în toate țările vestice, cam acesta este procentul. Din cei 7% care s-au născut natural, de fapt 5% sunt copii născuți în diaspora. Și acolo se promovează foarte multă nașterea naturală.
Este un cumul de factori! Datorită alimentației foarte proaste, mamele nu mai au dilatația corespunzătoare, iar de multe ori bebelușul nu se poate naște pe cale naturală. Mâncăm fel de fel de alimente care nu le mai oferă elasticitatea pielii. Sunt multe aspecte aici. Dar, din cauza asta, într-adevăr, e nevoie de multe ori să se nască copiii prin cezariană”, a spus Marius Zamfir la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
SURSA FOTO: freepik.com @zurijeta
Expertul în psihologie clinică și microbiom uman a evidențiat posibilitatea unei intervenții simple în cazul nașterii prin cezariană: transplantul microbiomului de la mamă la făt. Chiar dacă copilul vine pe lume printr-o intervenție chirurgicală, această metodă ar putea reintroduce microbiomul esențial pentru sănătatea bebelușului. Marius Zamfir subliniază că procedura este atât de simplă încât ar putea fi realizată chiar de o asistentă medicală.
„Ideea este că printr-o simplă intervenție am putea să facem transplantul acesta de microbiom de la mamă la făt, chiar dacă copilul se naște prin cezariană. E o intervenție simplă pe care ar putea să o facă și o asistentă. Mămicile ar trebui să solicite lucrul acesta pentru că și în străinătate tot de la mămici a plecat, când au înțeles importanța acestui microbion uman.
Obezitatea, toate tulburările care au ca punct de plecare inflamațiile, inclusiv tulburările neurologice, Alzheimerul, Parkinsonul, s-au devedit că sunt de fapt un dezechilibru al microbiomului uman.
Inclusiv în cancer sunt studii recente care arată că în mare parte din cazuri pleacă, de fapt, într-adevăr pe un fond poate un pic genetic, dar dezechilibru s-a produs de fapt în cadrul acestui microbiom”, a mai spus expertul.
Marius Zamfir a explicat în termeni simpli procedura de transplant al microbiomului de la mamă la făt, subliniind că nu este vorba de o intervenție chirurgicală complexă, ci de un proces simplu și accesibil.
„Nu e o intervenție chirurgicală. E o chestie simplă!
Se ia un tampon steril, se poziționează în vaginul mamei, se lasă acolo jumătate de oră - 1 oră înainte să se nască copilul. Când s-a născut copilul se tamponează cu acel tampon. Și tamponul acesta este plin de aceste bacterii bune care, dacă copilul intră în interacțiune cu ele, acelea se vor înmulți în stomacul lui, în intestinul lui și nu alte bacterii rele. În felul acesta îi oferim o imunitate foarte puternică”, a punctat specialistul.
SURSA FOTO: freepik.com @dragonimages
Marius Zamfir a atras atenția asupra unei alte probleme importante legate de vaccinare: în cazul unui copil cu disbioză intestinală, introducerea virușilor atenuați și a substanțelor alergene din vaccinuri poate suprasolicita sistemul imunitar și poate avea consecințe negative. El a subliniat că aceste vaccinuri sunt concepute pentru copiii sănătoși, iar în cazul copiilor cu disbioză intestinală, aceste intervenții pot declanșa reacții imunitare nedorite sau pot agrava starea de sănătate.
„Un alt factor care poate influența foarte mult sistemul actual de imunizare al copilului se bazează foarte mult pe vaccinare. Numai că vaccinarea nu ajută deloc acești 80% care, de fapt, reprezintă sistemul imunitar la nivel digestiv.
Și mai e o problemă: la un copil care are disbioză intestinală și tu vii și bagi niște viruși și niște substanțe alergene, că asta este de fapt un vaccin. Venim cu niște substanțe alergene, gen hidroxidul de aluminiu care îmi activează sistemul imunitar, venim cu niște viruși atenuați, aceste vaccinuri sunt concepute pentru un copil sănătos. Numai că dacă un copil are o disbioză intestinală și noi venim cu aceste lucruri și agresăm sistemul imunitar, că asta face de fapt un vaccin, sistemul imunitar al copilului nu știe să lupte și de multe ori, în loc să facem mai bine, putem să facem chiar mai rău.
De aceea ar fi ideal dacă am putea să facem niște analize înainte să vedem dacă copilul nu cumva are o disbioză intestinală. Pentru că studiile recente și foarte mulți medicii arată că nu este deloc recomandat să se facă vaccinarea copilului cu disbioză intestinală, pentru că putem mai rău să-i facem.
Deci, întâi să reparăm această disbioză intestinală și abia după aceea să continuăm sistemul de vaccinare”, a mai spus Marius Zamfir.
Urmăriți emisiunea integral:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Titi Aur, instructor de conducere defensivă, vine cu...
Temele pentru acasă sunt o...
Titi Aur, instructor de conducere defensivă, vine cu...
Furia și izbucnirile...