Sindromul Savant. Medic psihiatru: „Există trei teorii principale care încearcă să explice originile acestei afecțiuni”
În total sunt 20 de dinți de lapte, cinci pentru fiecare semiarcadă dentară. În majoritatea cazurilor, în jurul vârstei de șase ani, copiii încep să-și piardă dinții de lapte, mai întâi incisivii inferiori, apoi cei superiori.
O anumită variabilitate a timpului este complet normală și nu ar trebui să provoace alarma: unii încep această fază mai devreme, în jurul vârstei de 5 ani, alții mai târziu, de fapt nu este neobișnuit să vezi copii care la șapte ani mai au toți dinții de lapte.
Sursa foto: Pexels Cottombro Studio
În anumite cazuri, deși copilul a depășit etapa în care un anumit grup de dinți trebuia schimbat, acest lucru nu se întâmplă. Dinții de lapte nu cad din mai multe motive:
- erupția dinților de lapte a fost întârziată, cu primul dinte care a ieșit târziu;
- poziția incorectă în os a dintelui definitiv, care nu poate erupe;
- absența mugerului dintelui definitiv.
Chiar dacă dinții de lapte cad la momentul potrivit, uneori dinții definitivi se lasă așteptați. Poate fi vorba, în acest caz, de o gingie groasă în dreptul acelui dinte care trebuie să erupă, astfel că dintelui îi este dificil să spargă mucoasa.
O altă cauză este dată de poziția dificilă a dintelui în os, care îi face imposibilă apariția pe arcadă. Și, bineînțeles, atunci când a trecut o perioadă lungă de când dintele de lapte a căzut, se ia în calcul și absența mugurelui dintelui permanent, care poate fi decelată doar prin radiografie dentară.
Sursa foto Pexels: Cedric Fantelroy
Dinții de lapte care nu cad ( la momentul potrivit) pot cauza mai multe probleme:
- Suprapunerea dinților (din dublu rând sau dinți de rechin).
- Anomalii structurale la dinții permanenți.
- Malocluzii. Dinții permanenți ar putea ieși strâmb, rezultând un contact alterat între cele două arcade. Ocluzia slabă, la rândul ei, poate duce la scrașnirea dinților (bruxism), probleme de mestecat, dureri de maxilar, predispoziție la carii, tendință de a respira pe gură și alte consecințe.
În orice caz este necesar să contactați un stomatolog specializat în pedodonție, capabil să evalueze situația. Aceasta, de fapt, poate fi o oportunitate de a face și prima vizită la dentist (deși ar fi bine să o faci în jurul vârstei de 4-5 ani).
În general, atunci când dinții de lapte nu și-au părăsit locul în arcada dentară și cei permanenți ies suprapunându-se din lipsă de spațiu, prin așteptare, situația se rezolvă de la sine (chiar și traiectoria incorectă) și va interveni medicul stomatolog pentru copii, cu extragerea dintelui de lapte, numai dacă nu dă semne de cădere.
Și ce ar trebui să faceți când dintele s-a balansat de câteva zile, dar nu dă semne de cădere?
Tot în acest caz, medicul pedodont va analiza gura micului pacient și va evalua dacă este necesară extragerea dintelui sau dacă este suficient să mai așteptați câteva zile ca dintele de lapte să cadă singur.
Dacă apar probleme ca urmare a căderii dinților de lapte, medicul dentist va recomanda întotdeauna cel mai bun tratament, de exemplu pentru a trata prompt dinții strâmbi sau malocluziile.
Sursa foto: Pexels Albinav Vanghela
0 – 6 luni:
Curăță dinții bebelușilor după fiecare masă și înainte de culcare cu un tifon curat.
Cere sfatul pedodontului în ceea ce privește suplimentele cu fluor.
Ai grijă la obiceiurile de mâncare ale bebelușilor (ceaiuri îndulcite, lapte îndulcit).
6 – 12 luni:
În această perioadă ar trebui să apară primii dinți ai copilului.
Consultă pedodontul pentru o examinare și pentru a învăța cum să ai grijă de dinții copilului tău.
Spală dinții copilului după fiecare masă si înainte de culcare cu o periuță mică, moale.
De îndată ce copilul începe să meargă, ai grijă ca acesta să nu se lovească la dinți sau la față.
Scade frecvența alimentației la sân sau biberon și introdu hrana solidă.
12 – 24 luni:
Urmează controalele periodice la pedodont așa cum sunt indicate de acesta.
În mod normal, controalele și curățarea dinților se recomandă la fiecare 6 luni atât pentru copii, cât și pentru adulți.
În măsura în care copilul învață să-și clătească gura, iar cei mai mulți dinți temporari „de lapte” au erupt, poți să începi să speli dinții copilului cu o cantitate foarte mică de pastă de dinți cu fluor.
Publicitate
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Pe măsură ce temperaturile...
Febra este unul dintre cele mai frecvente simptome care...
Conjunctivita este o afecțiune...
Infecțiile urinare reprezintă...
Vitamina D este esențială...