Fotografie de la Keira Burton/ Pexels

Disfonia este o tulburare a vocii, care constă într-o alterare a timbrului vocal și a tonului. Poate fi cauzată de diverși factori, inclusiv traumatisme laringiene, utilizarea excesivă a vocii înalte, medicamente, reflux, alergii, etc...

Unele simptome includ o voce răgușită sau încordată. Poate cauza dificultăți de comunicare și poate limita activitățile zilnice. Este o boală frecventă în timpul creșterii și se estimează că are o frecvență între 6 și 10% în populația pediatrică.

Este important să facem o distincție:

- Disfonie organică: când copilul are o alterare morfologică sau neuromusculară care implică corzile vocale
- Disfonie disfuncțională: utilizarea necorespunzătoare a organelor responsabile de producerea vocii

Disfonia copilăriei, când este disfuncțională, poate fi trecătoare, dar trebuie corectată, deoarece inflamația poate provoca calusuri, numite noduli, pe termen lung. Nodulii nu provoacă durere, dar se pot întări și fac ca vocea copilului să sune ciudat.

Cauzele disfoniei în copilărie

Disfonia copilăriei este cauzată de utilizarea incorectă a vocii. Copiii tind să țipe prea mult, chiar și pur și simplu pentru a se juca cu semenii lor, au adesea perioade prelungite de plâns sau de furie, în care corzile vocale sunt încordate excesiv. Acestea sunt toate atitudinile care pot provoca disfonie non-organică sau disfuncțională.

Laringele și corzile vocale sunt mici și fragile și cu eforturi vocale prelungite se pot inflama cu ușurință, provocând edem, leziuni ale mucoasei și submucoasei, noduli cordali și polipoză cordală. Uneori, disfonia este cauzată și de o infecție virală, cum ar fi o răceală sau laringita. În acest caz, problema este temporară și de obicei dispare atunci când procesul infecțios în sine regresează.

Foto: Pavel Daneliuk/ Pexels

Ce să faci dacă copilul tău are disfonie

Dacă copilul dumneavoastră suferă de disfonie, pe lângă consultarea medicului pediatru de familie și a unui specialist ORL, poate fi necesar să urmați câteva sfaturi:

- Mențineți-l întotdeauna bine hidratat: deshidratarea poate crește riscul de iritare a corzilor vocale, crește vâscozitatea corzilor vocale, reduce mobilitatea acestora și crește efortul necesar pentru a vorbi.

- Asigurați-vă că nu ridică vocea: este recomandabil să evitați mediile zgomotoase.

- Încercați să reduceți distanța când vorbiți: în familie ar trebui să aveți conversații la distanță apropiată, mai puțin de un metru, mai ales dacă copilul este mic.

- Dacă este posibil, limitați timpul petrecut vorbind: copilul trebuie să-și odihnească vocea după o zi lungă de vorbit.

- Evitați iritanții din aer, cum ar fi fumul de țigară.

Este foarte dificil să „educați” copilul în utilizarea corectă a vocii, mai ales dacă petrece mult timp printre copii, cum ar fi la grădiniță.

Foto: Vika Glitter/ Pexels

Disfonia copilăriei este adesea o tulburare tranzitorie care se rezolvă de la sine, dar dacă utilizarea incorectă a vocii devine cronică, medicul poate recomanda consultarea unui  specialist ORL care, prin colectarea unui istoric clinic precis al copilului și o examinare directă de vizualizare a corzile vocale cu fibrolaringoscopie (examen care se realizează prin introducerea unui fibroscop subțire într-o nară care ajunge până la faringe), stabilește dacă este vorba despre o disfonie organică sau funcțională. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.