Educația copiilor români în diaspora, o „problemă vitală”: „Limba română, primul lucru pe care trebuie să-l învețe pentru a nu-și uita rădăcinile” / VIDEO
Identitatea românească, purtată „în suflet și în memoria lor afectivă oriunde s-ar afla în lumea aceasta”, a fost analizată și cuantificată prin cinci elemente fundamentale, piloni regăsiți în intervențiile participanților.
Acești piloni, demonstrați și prin cercetări științifice și teze de doctorat dedicate românilor din diaspora, sunt: Patria, ca sentiment de apartenență la România, Familia, Limba Română, Religia, în special cea creștină și Cultura Română.
Simboluri precum Coloana Infinitului a lui Brâncuși, ia românească și motivele naționale tradiționale contribuie la definirea acestei culturi și la împărtășirea locului pe care România îl merită în rândul națiunilor.
Educația copiilor români în diaspora este considerată o „problemă vitală”. Limba română este „primul lucru” pe care copiii trebuie să-l învețe pentru a avea „acces la literatura română” și pentru a nu-și „uita rădăcinile”.
Radu Cosma, director DRP, a subliniat că „totul pornește din familie dacă ești mândru că ești român și-ți înveți copilul de acasă limba maternă limba română acel copil va performa în viață”. Experiențele personale, inclusiv cele ale românilor aflați la a treia generație în diaspora, arată cât este de dificil să menții „limba maternă, limba părinților și bunicilor tăi”, fapt ce impune necesitatea întăririi Institutului Limbii Române.
Femeile din diaspora au acționat din „necesitatea de a nu-și lăsa copiii orfani de limba maternă”, demonstrând o dedicare remarcabilă în transmiterea culturală și lingvistică. Păstrarea „echilibrului emotiv al familiei”, considerat „baza unei societăți”, este, de asemenea, o preocupare majoră.
Bisericile românești din diaspora joacă un rol important în coagularea „spiritului românesc” și sunt recunoscute drept „principalul promotor al identității românești peste hotare”, mai spune Radu Cozma. Ele nu sunt doar lăcașuri de cult, ci centre în jurul cărora se formează „comunități” veritabile, vitale pentru românii plecați.
Cultura română este percepută ca un „membru al familiei” în țările de adopție, nu doar ca un oaspete, iar comunitățile românești devin „parte integrantă a țesutului social cultural economic și politic” al acestor state.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) este considerat „un departament extraordinar de util” în facilitarea comunicării și menținerea legăturii românilor cu țara.
Programele precum taberele ARC, care aduc „peste 7000 de copii” din diaspora în România, sunt văzute ca o „investiție în copii” ce produce beneficii „pe toată durata vieții lor”.
Dialogul deschis cu autoritățile locale și respectul sunt importante pentru românii care investesc mult acasă și se întorc în țară din „iubire”, nu doar din necesitate.
Se propune chiar crearea unui „institut al memoriei diasporei” pentru a aduna „tezaurul României, experiențele trăite de români în diferite țări”.
Comunitățile românești din diaspora se află într-o „nouă etapă de dezvoltare”, caracterizată prin „familii mixte și de generații tinere cu identități culturale complexe”. Această realitate impune o abordare a „dialogului intercultural”, care permite o mai bună înțelegere a propriei identități prin cunoașterea alterității.
Cu toate acestea, se recunoaște cu „durere” că „diaspora noastră este din păcate foarte dezbinată”, iar „egoul individual primează asupra interesului colectiv”, fapt ce blochează „construirea unui front comun românesc în lume”.
În ciuda acestor provocări, „forța vitală” pe care o reprezintă diaspora și românii de peste hotare este o sursă de inspirație pentru noi proiecte și pentru o legătură constantă cu țara de origine.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
În cadrul emisiunii „Născuți...