Sistemul românesc de educație este menționat și în ultima ediție a raportului Departamentului de Stat al SUA cu privire la respectarea drepturilor omului în România, prin trimiteri la situații de segregare și discriminare.

Cele mai afectate grupuri, reiese din analiza americană pentru anul 2023, publicată săptămâna aceasta, sunt copiii romi și cei cu dizabilități, dar documentul face trimitere și la copiii care muncesc și a căror educație este afectată, precum și la nevoia de educație sexuală adecvată vârstei, pentru adolescenți.

În privința educației, chestiunea copiilor romi este principala problemă scoasă în evidență prin prisma drepturilor omului. Potrivit raportului, „în pofida unui ordin din 2016 al Ministerului Educației, ce interzice segregarea în ceea ce-i privește pe elevii romi, mai multe ONG-uri au raportat persistența segregării pe criterii etnice în școli. În septembrie, grupul civic Aresel a afirmat că școala Nicolae Bălcescu din orașul Drăgășani le-a respins câtorva zeci de copii romi din localitate admiterea în principala școală a localității, în pofida faptului că familiile au depus documentația necesară pentru înscriere și au întrunit cerințele generale pentru înscriere. În schimb, oficialii școlii ar fi trimis copiii la altă școală, care nu avea resurse și care era situată la marginea orașului”, potrivit Edupedu.

Raportul arată că discriminarea față de copiii cu dizabilități, în sistemul de educație, a fost „o problemă extinsă, cauzată de lipsa formării adecvate a profesorilor în ceea ce privește incluziunea copiilor cu dizabilități și lipsa de investiții pentru ca școlile să devină accesibile. Potrivit datelor oficiale, 40% dintre copiii cu dizabilități fie au fost plasați în școli segregate, fie nu au fost trimiși deloc la școală”. 

De asemenea, raportul citează o serie de ONG-uri și observatori potrivit cărora au continuat să existe „bariere de infrastructură și Informaționale în calea capacității individului de a-și menține sănătatea reproducerii, inclusiv prin lipsa (…) educației sexuale adecvate vârstei, pentru adolescenți”.

Iar unele școli, asemenea unor străzi, organizații sau biblioteci, „au continuat să poarte numele unor persoane condamnate pentru crime de război sau crime împotriva umanității”, notează analiza citată.

Potrivit raportului, copiii cu vârste între 15 și 18 ani pot munci, conform legii, până la șase ore pe zi și maximum 30 de oră pe săptămână, atât timp cât nu le este afectată prezența la școală. Însă „mulți copii nu au mers la școală, atât timp cât munceau, potrivit unor relatări”, arată documentul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.