Expresii folosite de părinți pentru a subestima emoțiile copiilor lor adulți / FOTO: Freepik.com@prostooleh

În timp ce părinții sănătoși din punct de vedere emoțional fac față acestui proces prin conversații deschise, noi hobby-uri și stabilirea propriilor limite, cei insecuri tind să recurgă la comportamente toxice și mecanisme de adaptare care sabotează relațiile lor cu copiii adulți.

Citește și Iată lucrul pe care copiii care ascultă de părinții lor îl fac înaintea tuturor

Multe dintre frazele de gaslighting pe care părinții le folosesc pentru a minimaliza emoțiile copiilor lor adulți provin din această insecuritate și frică.

Nu doar că nu se mai simt "necesari" în aceeași măsură ca atunci când copiii lor erau mici, dar sunt forțați să se retragă din rolul de părinți într-un mod inconfortabil. Recunoscând aceste comportamente, atât părinții, cât și copiii adulți pot învăța să stabilească limite mai bune, protejând astfel atât relația prețuită, cât și bunăstarea lor emoțională.

Iată câteva fraze pe care părinții le folosesc pentru a minimaliza emoțiile copiilor lor adulți:

SURSA FOTO: Freepik.com@Kateryna_Mostova

„Când o să te așezi la casa ta?”

Întâlnirile de sărbători și evenimentele de familie pot deveni deja o sursă de anxietate și singurătate pentru copiii adulți singuri, mai ales într-o familie care pune un accent nejustificat pe așteptările tradiționale de familie și relațiile romantice.

„Nu știi despre ce vorbești”

Prin sugerează că copiii lor adulți sunt incompetenți sau incapabili să ia decizii pe cont propriu, părinții încearcă să recâștige sentimentul de „a fi nevoie” pe care îl simțeau cândva.

Când se produce o ruptură naturală într-o relație părinte-copil pe măsură ce copilul ajunge adult, este firesc ca această schimbare să fie incomodă și dificil de gestionat, dar respingerea și invalidarea independenței unui copil nu reprezintă o modalitate sănătoasă de a face față.

„Exagerezi”
Prin această frază, părinții minimizează sentimentele copilului adult și sugerează că reacțiile acestuia nu sunt justificate. De multe ori, acest comportament provine din dorința de a evita confruntările dificile și de a păstra controlul asupra relației, dar ignoră realitatea emoțională a copilului.

„Ai dreptate, sunt un părinte groaznic”

Aceasta este o formă de manipulare emoțională în care părintele se învinovățește într-un mod exagerat, pentru a atrage atenția asupra propriei victime.

În loc să abordeze cu empatie problema reală a copilului, părintele se retrage într-o poziție defensivă, ceea ce poate face ca copilul să se simtă și mai vinovat.

„Nu ai niciun sens”

Asemenea fraze reduc validitatea opiniilor și gândurilor copilului adult, făcându-l să se simtă confuz sau inferior. Această abordare nu doar că minimizează sentimentele, dar poate duce și la pierderea încrederii în propria judecată.

„Nu s-a întâmplat așa”

Când părintele neagă evenimentele sau experiențele personale ale copilului, acesta poate ajunge să se simtă invalidat și neînțeles. Astfel de fraze creează un conflict între percepțiile părintelui și ale copilului, împiedicând o comunicare deschisă și sinceră.

„Hai să nu stricam ziua”

Această frază îndepărtează atenția de la o problemă importantă și impune o atmosferă falsă de armonie. Însă, ignorând sentimentele sau nevoile copilului, părintele contribuie la subminarea unei relații sănătoase și deschise.

„Ar trebui să fii mai ca...”

Comparațiile cu alți oameni, mai ales cu persoane pe care părintele le consideră exemplu, pot crea sentimente de inadecvare și decompetitivitate.

Aceasta contribuie la cultura toxică a comparațiilor, în care copilul se simte presat să se conformeze unor standarde nerealiste, afectându-i stima de sine și încrederea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.