EXCLUSIV

Mariana Dogaru, despre analfabetism „Modul în care profesorii pun întrebările la oră îi ajută pe elevi la dezvoltarea funcționalității conceptului” / FOTO: pexels.com@Max Fischer

România se confruntă nu doar cu analfabetismul clasic, unde o parte a populației adultă nu știe să citească sau să scrie, ci și cu analfabetismul funcțional, o formă mult mai subtilă și răspândită, unde cei afectați știu să citească, dar nu pot înțelege sau aplica informațiile citite în situații de viață reală.

Potrivit Marinei Dogaru, președintele Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), felul în care profesorii formulează o întrebare este extrem de important.

Citește și Limitele încrederii: Părinți versus profesori. ”Noi nu avem dreptul să avem opinii”, spune prof. Andreia Bodea

În multe clase, întrebările adresate pe marginea unui text sunt, de fapt, cereri de redare integrală a unor fraze sau paragrafe. Astfel, elevii nu sunt stimulați să înțeleagă și să interpreteze informația.

Mariana Dogaru: „Mariana Dogaru, despre analfabetism: „Modul în care profesorii pun întrebările la oră îi ajută pe elevi la dezvoltarea funcționalității conceptului” 

Sursa foto: freepik.com@pressfoto

Majoritatea răspunsurilor sunt, pur și simplu, fragmente copiate din text, uneori chiar „cu întrebarea la vedere,” ceea ce înseamnă că elevul poate identifica răspunsul aproape robotic, fără să fie nevoit să se oprească și să analizeze conținutul.

„Analfabetismul funcțional înseamnă că conceptele nu au devenit funcționale pentru copii. Accentele puse greșit pot duce la dezvoltarea analfabetismului funcțional. Modul în care profesorii pun întrebările la oră ajută dezvoltarea funcționalității conceptului.

De exemplu, ai un text, dacă întrebările pe care le pui pe marginea textului sunt doar de reproducere a informației din text, informație care se regăsește de multe ori, știți că noi învățam că răspunsul este jumătate din întrebare, dacă pui foarte mult accent pe chestiunea aceasta, copilul nici nu are nevoie să înțeleagă textul.

El găsește, ca un roboțel, exact sintagma și o transferă în răspuns fără să înțeleagă textul. Întrebările pe care le pui pe marginea textului sunt, evident, în primă fază de orientare în text, dar de conectare a informației din text”, a explicat Mariana Dogaru, președintele Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP).

Sorin Ivan: „Copiii au potențial, dar nu sunt antrenați în acest tip de exerciții”

Sursa foto: freepik.com@freepik

Potrivit datelor din ultimii ani, aproximativ 40-45% dintre elevii din România sunt considerați analfabeți funcțional, adică pot citi și scrie, dar nu înțeleg pe deplin textele parcurse și nu le pot utiliza în mod eficient.

Această statistică plasează România printre țările europene cu cele mai ridicate rate de analfabetism funcțional, o realitate alarmantă care are consecințe grave asupra întregii societăți.

Copiii au un potențial enorm de a gândi critic și de a înțelege profund, însă acest potențial trebuie cultivat prin metode interactive, care să le dezvolte curiozitatea și capacitatea de a face legături între noțiuni.

Practic, un elev antrenat să gândească va începe să pună întrebări, să facă conexiuni, să își exprime propriile idei și să folosească informațiile pentru a naviga mai ușor prin realitatea complexă a lumii actuale.

Sursa foto: freepik.com@yaroslav-astakhov-

Materialul integral poate fi urmărit mai jos:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.