EXCLUSIV

Mijloace de combatere a violenței în școli. Ioana Șandru „Trebuie să-i învățăm pe copii să gestioneze aceste emoții negative de frustrare, de porniri pentru a-și face singuri dreptate” / FOTO: freepik.com

Ioana Șandru, doctor în Psihologie, consilier școlar, lector universitar, a fost invitata de luni, 15 aprilie, la DC Edu - emisiunea realizată de prof. univ. dr. Sorin Ivan.

Un alt subiect despre care s-a vorbit a fost violența în mediul școlar - mijloace de combatere. 

„Noi ne naștem cu un procent de violență. Poate suntem mai impulsivi ca fel de a fi, și acest lucru este susținut de anumite teorii. Este și în societate foarte multă violență. Noi trebuie să-i învățăm pe copii să gestioneze aceste și emoțiile negative de tensiune, de frustrare, de porniri pentru a-și face singuri dreptatea, pentru a înțelege că există și alte căi: de mediere, de a accepta, de a fi tolerant, de a asculta, de a fi asertiv. În școli avem deja niște proceduri și acest caz se înregistrează, s-au creat și chestionare prin care copiii într-o clasă, într-un grup școlar marchează, raportează felul de violență, dacă este la adresa lor, dacă profesorii, dacă ei între ei își exprimă această formă de violență sau o autoritate asupra lor, merg la consilier pentru a înregistra această situație. Încercăm să lucrăm pe partea aceasta de încurajare a neliniștilor, a relaxării și gestionării emoțiilor și gestionarea conflictului, astfel încât să facă față din nou dialogului sau să intre în mediul în care el se simte cumva exclus, neliniștit sau abuzat”, a explicat Ioana Șandru, doctor în Psihologie, consilier școlar, lector universitar.

Citește și „Despre bullying-ul în școli. Ioana Șandru, doctor în Psihologie: „Un agresor nu are o stimă de sine prea bună” / VIDEO”

Din această comisie fac parte echipa de anti-bullying, directorul și un membru din DGASPC. „Aceste proceduri sunt raportate mai departe, avem și o colaborare cu poliția, am creat împreună cu poliția niște filmulețe în care la clasă putem face prevenție, putem prins studiile de caz selectate să intrăm în aceste roluri: agresor - victimă, să înțelegem care sunt emoțiile, care sunt pozițiile, care sunt reacțiile care trebuie gestionate în așa fel încât să nu se ajungă la violență. Se poate și altfel, nu prin lovire, nu prin umilire, ci prin acceptare și asertivitate. Un răspuns nici agresiv, nici pasiv”, a mai punctat Ioana Șandru.

„Sunt anumite forme de bullying sau de violență raportate la activități și politicile acestea anti-violență, țin cont, de forme ușoare sau forme grave, și în funcție de fiecare tip s-au creat măsuri de intervenție”, a mai spus doctorul în Psihologie.

Violența este prezentă în peste 75% din școlile din România, după cum se arăta într-un raport Erasmus.

Actele de violență în școli sunt în continuă creștere. Aproape 10.000 de atacuri la persoană au loc într-un singur an școlar, după cum arăta o statistică a Centrului de Resurse Juridice (CRJ). Prin intermediul unui raport privind anul școlar 2021-2022, Ministerul Educației atrăgea atenția asupra creșterii actelor de violență în școli. Potrivit raportului, 69% (6.744 de cazuri)  din numărul total de 9741 de acte de violență raportate pentru anul 2021-2022, au fost încadrate în categoria atac la persoană, restul fiind catalogate ca atentat la bunuri (14%), alte fapte de violență (13%) sau atentat la securitatea unității școlare (4%).

Subiectul dezbătut pe larg în emisiune poate fi urmărit în linkul de mai jos.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.