Ministerul Educației a pus în dezbatere publică, vineri, 26 aprilie, proiectul de metodologie prin care școlile pot aplica pentru statutul de școli-pilot. Documentul nu mai prevede modul prin care ar fi plătiți profesorii care sunt implicați în activități specifice, așa cum se întâmplă în prezent, prin actualul ordin în vigoare, nr. 4811/2020.

În plus, s-a modificat perioada minimă pentru care școlile pot derula proiectul pilot: cel puțin un an, față de minimum 4 cât prevede ordinul 6547/2023.“Pentru anul școlar 2024-2025, selecția unităților de învățământ cu statut de unitate-pilot se va face exclusiv prin intermediul apelului de proiecte Granturi pentru unitățile de învățământ pilot, finanțat prin PNRR“, se mai precizează în proiect.

Proiectul de metodologie prin care școlile pot aplica pentru statutul de școli-pilot, pus în dezbatere publică, vineri, 26 aprilie nu mai prevede modul în care profesorii care participă la activități specifice în cadrul școlii-pilot, ar urma să fie plătiți, așa cum se precizează în ordinul în vigoare. Practic, ordinul actual este o rescriere a metodologiei, nu o modificare punctuală a acesteia, Ministerul Educației propunând schimbarea regulilor și obligând școlile, care vor să fie școli-pilot din septembrie 2024 să facă asta doar prin încadrare în proiectul finanțat prin PNRR. Obligația apare prin ordinul de ministru propus, nu prin legislația primară, adică Legea 198/2023, aceasta nefiind restrictivă, potrivit Edupedu.ro

Potrivit ordinului de ministru nr. 4811/2020, la art. 10, alin 4 se menționează că: “Pe întreaga durată a funcţionării unităţii de învăţământ la care sunt încadraţi cu statut de şcoală-pilot, experimentală sau de aplicaţie, cadrele didactice implicate în activităţi specifice vor fi remunerate potrivit timpului de muncă efectiv lucrat pentru aplicarea intervenţiei educaţionale/proiectului de cercetare educaţională sau pentru organizarea şi desfăşurarea practicii pedagogice, în funcţie de contractul individual de muncă (structura încadrării)/de anexele la contractul individual de muncă”.

Citește și „Profesionalizarea profesiei didactice. Marian Staș „Inima procesului reprezintă valorile de secol XXI pe care școala are a le cultiva: curaj, integritate, patriotism” / VIDEO”

Despre aceste programe pilot a vorbit recent și Marian Staș,  manager de programe educationale, fost consilier ministerial, colaborator al Tribunei Învățământului, spunând chiar că acestea ar fi o soluție pentru combaterea analfabetismului. În acest context, Marian Staș a dat ca exemplu Râmnicu Sărat, Școala Vernescu, unde directoarea Gianina Maria Lalu-Popescu, împreună cu directoarea adjunct, Angelina Rocabado, care au creat modelul curricular, pentru a da un răspuns cât mai bun nevoilor copiilor din comunitate, comunitatea slab dezvoltată economic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.