Sindromul Savant. Medic psihiatru: „Există trei teorii principale care încearcă să explice originile acestei afecțiuni”
Ca și în cazul adulților, narcolepsia din copilărie apare la persoanele care au o predispoziție genetică a sistemului imunitar, care este activată prin stimuli comuni infecțioși ai mediului, cum ar fi infecția cu streptococ sau gripă. Ipoteza este că boala are o origine autoimună dar, până în prezent, studiile nu au găsit încă o confirmare definitivă.
Cel mai frecvent simptom este somnolența excesivă a copilului în timpul zilei, episoade bruște de somn în situații neobișnuite, de exemplu în timpul unei conversații, la cursuri, în timpul așteptării autobuzului sau chiar în timpul mesei.
Chiar și somnul nocturn poate fi alterat cu tulburări precum halucinații, experiențe intense și vii care apar la începutul sau în timpul unei perioade de somn și care apar adesea pe lângă paralizia în somn, un alt simptom al narcolepsiei caracterizat printr-o stare de conștiență care nu corespunde controlului asupra corpului, în practică ești treaz în pat, dar imobil pentru că nu poți să-ți miști brațele, picioarele sau alte părți. Aceste evenimente pot îngrozi copilul și pot apărea deoarece fazele de somn sunt întrerupte.
Există două tipuri de boală a somnului:
Narcolepsia de tip 1
Aceasta este narcolepsia cu cataplexie. Pacienții care suferă de această afecțiune au un nivel redus de hipocretină în creier.
Narcolepsia de tip 2
Aceasta este narcolepsia fără cataplexie. Persoanele cu această boală au un nivel normal de hipocretină în creier și se confruntă cu simptome mai blânde. O afecțiune cunoscută sub numele de narcolepsie secundară poate rezulta dintr-o leziune a hipotalamusului, o regiune profundă a creierului care ajută la reglarea somnului. Pe lângă simptomele tipice ale narcolepsiei, persoanele pot avea, de asemenea, probleme neurologice severe și pot dormi perioade lungi (mai mult de 10 ore) în fiecare noapte.
Copilul narcoleptic poate ascunde simptomele narcolepsiei, de exemplu prin asumarea unor poziții neobișnuite în timp ce se uită la televizor, făcând mișcări repetitive care sunt adesea confundate cu mișcare neurologică sau tulburări de comportament.
Cu toate acestea, principalele semne la care trebuie să fiți atenți sunt somnul excesiv și somnolența constantă. Experții bănuiesc că principala cauză a narcolepsiei este autoimună, dar în prezent nu există nicio certitudine cu privire la alte cauze ale bolii.
Până în prezent, sunt disponibile o serie de medicamente care sunt capabile să controleze bine somnolența în timpul zilei, oferind ușurare și îmbunătățind calitatea vieții narcolepticilor. Cel mai potrivit tratament va fi însă prescris de medic.
Publicitate
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Pe măsură ce temperaturile...
Febra este unul dintre cele mai frecvente simptome care...
Conjunctivita este o afecțiune...
Infecțiile urinare reprezintă...
Vitamina D este esențială...