Vezi versiune Desktop
Cum să le ofere părinții adolescenților forța de a depăși orice provocare: 5 strategii pentru construirea rezilienței!
În realitate, orice copil, oricât de bine intenționat, are și o latură egoistă – face parte din natura umană. Gestionarea acestui aspect este o provocare firească pentru orice părinte, dar nu este deloc ușoară.
De multe ori, să le permiți copiilor să conștientizeze lipsa lor de empatie poate fi un proces dificil și incomod.
Pentru a-ți fi mai ușor să navighezi prin momentele în care egoismul copilului tău iese la suprafață, iată câteva strategii care transformă aceste conflicte într-o oportunitate de cultivare a empatiei, conform Your Tango.
Părinții care își doresc copii empatici și generoși se concentrează pe dezvoltarea acestor abilități emoționale.
SURSA FOTO: freepik.com @Vulp
Empatia este o abilitate înnăscută la majoritatea copiilor, așa cum sugerează cercetările publicate în Journal of Neuroscience Research.
Totuși, pentru ca empatia să se dezvolte cu adevărat, părinții trebuie să o cultive în mod activ și constant. În acest caz, influența educației poate avea un impact mai puternic decât predispoziția naturală.
În loc să impui reguli rigide de tipul „Fă ce spun eu” – care pot transmite ideea că dominanța este măsura supremă a succesului –, ajută-ți copilul să se pună în locul celorlalți și să-și imagineze cum le-ar putea influența comportamentul său.
Atunci când copilul tău are un comportament neplăcut sau chiar crud, este important să îți amintești că, deși poate părea răutăcios, el nu are intenții malefice.
Are nevoie doar de ghidare pentru a învăța cum să-și gestioneze impulsurile puternice într-un mod constructiv. Aceasta este o abilitate esențială dacă își dorește să-și facă și să-și păstreze prieteni, nu doar să își impună punctul de vedere.
Mai târziu, copilul tău va fi apreciat și respectat pentru capacitatea de a-și exprima gândurile cu empatie.
Însă este important de reținut că fiecare copil are nevoie și de o doză sănătoasă de „energie egoistă” pentru a deveni un adult încrezător și asertiv.
Partea sa de umbră coexistă cu partea sa luminoasă, iar ambele îl definesc ca persoană.
Tara Kennedy-Kline, specialistă în parenting, explică: „Deși este esențial ca cei mici să-și exprime punctul de vedere, ei trebuie să învețe că există un timp și un loc potrivit pentru toate. În plus, copiii trebuie să respecte atât părinții, cât și ceilalți adulți. Dacă nu stabilești limite clare de la început în privința lipsei de respect, cum ar fi vorbitul pe la spate, această problemă se poate agrava în timp.”
Conflictele pentru putere sunt o parte naturală a copilăriei. Ele oferă oportunități pentru ca cei mici să învețe cum să echilibreze dorința de a-și impune voința („Vreau să fie ca mine!”) cu nevoia de cooperare („Cum putem găsi o soluție care să mulțumească pe toată lumea?”).
Pentru a învăța să își gestioneze partea de umbră, copilul trebuie să învețe și să interacționeze cu umbra ta.
Este important ca cel mic să simtă că are o anumită influență asupra deciziilor care îl privesc, însă, în același timp, tu, ca adult, trebuie să menții limite clare și sănătoase.
Oferă-i ocazia să „câștige” anumite bătălii care sunt importante pentru el, fără să compromiți valorile esențiale pe care vrei să i le transmiți.
Atunci când copilul tău își manifestă energia într-un mod provocator, încearcă să canalizezi această forță spre ceva pozitiv, cum ar fi creativitatea sau pasiunea pentru un anumit domeniu.
Chiar și atunci când pare că reacționează doar din furie sau frustrare, în spatele acestui comportament există un potențial pozitiv care așteaptă să fie descoperit.
Pentru părinți, una dintre cele mai mari provocări este să rămână calmi în mijlocul unei crize de nervi a copilului. Totuși, cercetările publicate în The Keio Journal of Medicine sugerează că păstrarea calmului și redirecționarea atenției pot ajuta copilul să-și gestioneze mai bine emoțiile intense.
Scopul nu este de a-l reduce la tăcere, ci de a transforma nevoia sa de control și victorie într-o experiență constructivă.
De altfel, studiile arată că, în astfel de momente, creierul copilului formează noi conexiuni neuronale, învățând să-și gestioneze sentimentele într-un mod mai sănătos.
Copiii au un talent aparte de a identifica punctele slabe ale părinților și de a le exploata atunci când simt că pot obține ceva.
Așa cum arată un studiu publicat în European Journal of Trauma & Dissociation, este esențial să îți înțelegi propria „umbră” – acele aspecte pe care poate nu le-ai procesat complet – pentru a nu lăsa aceste vulnerabilități să îți influențeze relația cu copilul.
Dacă ai fost supradisciplinat în copilărie, s-ar putea să fi învățat să-ți reprimi emoțiile puternice de teama unei pedepse severe.
Acest tipar te poate face să fii excesiv de strict și să grăbești suprimarea oricărui comportament provocator al copilului tău, fără a încerca să îl înțelegi mai întâi.
Pe de altă parte, dacă ai fost crescut fără limite clare, este posibil să fi avut dificultăți în a înțelege consecințele acțiunilor tale. Acest lucru poate face mai greu pentru tine să stabilești limite sănătoase ca adult.
În plus, dacă ai tendința de a evita conflictele, s-ar putea să îți fie dificil să îți păstrezi calmul atunci când copilul te provoacă.
Totuși, merită să faci acest efort. Prin conștientizarea și gestionarea propriei tale umbre, vei putea ghida copilul într-un mod autentic, echilibrat și eficient.
Dacă copilul tău trage coada pisicii, este important să îi acorzi un timp de pauză (aproximativ un minut pentru fiecare an de vârstă, până la 10 ani), urmat de o scuză adresată pisicii și de o atingere blândă, pentru a-i modela comportamentul dorit.
De asemenea, încurajează-l să te privească în ochi și să recunoască ceea ce a făcut.
Dacă copilul tău se poartă urât cu ceilalți, pe lângă o pauză sau pierderea unor privilegii, este important să explice ce a făcut greșit.
Pentru copiii mai mari și adolescenți, stabiliți împreună „sarcini de consecință” prestabilite. Astfel, dacă aleg un anumit comportament, acceptă și consecința acestuia.
Dacă ai un copil energic din punct de vedere fizic, o sarcină care implică activitate fizică poate fi cea mai potrivită (asigură-te că este în siguranță).
Dacă această activitate ajută și familia, cu atât mai bine – de exemplu, mutatul lemnelor de foc, smulgerea buruienilor, greblarea frunzelor sau datul zăpezii.
Alte sarcini casnice, precum spălatul vaselor sau curățenia, sunt la fel de eficiente.
În plus, copilul trebuie să își ceară scuze și să facă un gest amabil pentru persoana pe care a rănit, ca parte a procesului de învățare.
Consecințele bine alese, aplicate ferm și consecvent, vor avea un impact mult mai mare decât o prelegere lungă și plictisitoare!
Alege o consecință eficientă și aplic-o constant pe parcursul acestei etape de dezvoltare a copilului. Obișnuiește-l să te privească în ochi atunci când discută despre comportamentul său.
Dacă copilul repetă un comportament nepotrivit, avantajul tău este că știi deja ce consecință să aplici. Folosirea aceleiași reacții de fiecare dată va necesita din ce în ce mai puțin efort din partea ta și îl va ajuta pe copil să înțeleagă că ești ferm în deciziile tale.
Un standard clar și constant îl va ghida mai bine decât pedepse imprevizibile sau reacții impulsive.
Chiar și un copil de 18 luni poate învăța să îmbrățișeze o persoană sau un animal pe care l-a lovit, ciupit sau tras. Stabilește aceste reguli de la început și aplică-le cu consecvență, așa cum sugerează cercetările publicate de Asociația Americană de Psihologie (APA).
Partea „umbrei” unui copil are valoare și scop.
Sarcina ta este să-l ajuți să canalizeze acea energie în moduri pozitive. Forța interioară, ascunsă uneori în comportamente impulsive, conține semințele viitoarei sale asertivități, pasiunii și creativității.
Așadar, fii un părinte curajos și ghidul de care copilul tău are nevoie!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Elevii claselor a XII-a și a XIII-a se pregătesc pentru...
