Vezi versiune Desktop
Un american mutat în România, despre meniul pe care copilul său îl primește la grădiniță: „În SUA ar fi considerată mâncarea de sărac”
Deși este un timp de abstinență alimentară, postul are o semnificație mai adâncă: este momentul în care oamenii se pregătesc spiritual pentru Nașterea lui Iisus Hristos.
Postul Crăciunului este un timp de curățire sufletească și de apropiere de Dumnezeu. Românii care țin acest post renunță la alimentele de origine animală și se concentrează pe rugăciune, fapte bune și meditație spirituală. Este o perioadă în care mulți își doresc să fie mai buni, să ajute pe cei care au nevoie și să fie mai aproape de familie și comunitate.
În tradiția românească, postul Crăciunului vine la pachet cu multe obiceiuri, unele vechi de sute de ani. Iată câteva dintre cele mai importante:
Pe lângă restricțiile alimentare, Postul Crăciunului este asociat cu o serie de tradiții și obiceiuri, transmise din generație în generație, care au rolul de a-i pregăti pe credincioși pentru sărbătoarea Nașterii Domnului.
În acest timp, preoții încurajează credincioșii să se abțină nu doar de la anumite alimente, ci și de la gânduri necurate și alte ispite.
Se recomandă ca aceștia să ceară iertare lui Dumnezeu pentru păcatele lor, să meargă la biserică, să se împace cu persoanele cu care sunt în conflict și să renunțe la plăcerile trupești, întrucât acestea pot aduce păcatul.
Postul înseamnă nu doar reținerea de la anumite alimente, dar și de la dorințe și gânduri nepotrivite.
Oamenii trebuie să devină mai buni și mai iertători în această perioadă, să se abțină de la critici și de la gânduri negative, scrie condoleante.ro.
În primele secole, durata postului varia între șapte zile și șase săptămâni. Uniformizarea perioadei de post la 40 de zile s-a realizat la sinodul de la Constantinopol din 1166, stabilindu-se începutul postului pe 15 noiembrie.
Postul Crăciunului, o perioadă de pregătire spirituală pentru sărbătoarea Nașterii Domnului, presupune o serie de restricții alimentare, menite să curețe trupul și sufletul. Printre alimentele interzise se numără:
· Carnea, inclusiv peștele (cu excepția zilelor cu dezlegare) și produsele din carne (mezeluri, preparate din carne).
· Ouăle și lactatele: lapte, brânză, iaurt, smântână, unt.
· Prăjituri, ciocolată, bomboane, produse de patiserie care conțin ingrediente de origine animală (unt, lapte, ouă).
· Vin, bere, lichior.
· Uleiul și vinul sunt, de asemenea, interzise în anumite zile (luni, miercuri și vineri), când se ține post negru.
Există numeroase alternative pentru cei care doresc să înlocuiască alimentele de origine animală.
De exemplu, laptele obișnuit poate fi înlocuit cu lapte de ovăz, migdale sau soia; untul, cu uleiuri vegetale sau pastă de avocado; iar ouăle, cu tofu sau piure de fructe.
În anumite regiuni, vesela este curățată cu cenușă sau leșie, pentru a nu rămâne nicio urmă de carne.
De asemenea, pe 20 decembrie, de Ignat, nu se mai spală rufe până după Bobotează, iar în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, se evită măturatul și scoaterea gunoiului, pentru a nu „alunga norocul” din casă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Anumite atitudini parentale îi...
